De ce au moldovenii tot mai puțină încredere în clasa politică? (VIDEO)

La Edineț.

Valentina Ursu în dialog cu locuitori din Edineț și cu președinta asociației Experți pentru securitate și afaceri mondiale de la București Angela Grămadă.

Your browser doesn’t support HTML5

De ce au moldovenii tot mai puțină încredere în clasa politică?

Liderul partidului de guvernământ, Vlad Plahotniuc, a anunțat că democrații vor avea o nouă abordare în întâlnirile cu oamenii – mai puține discursuri politice și mai multe soluții la problemele lor. De ce au moldovenii tot mai puțină încredere în clasa politică? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.

* * *

Recent am mers la piața din Edineț, centru raional aflat la o distanță de aproximativ 200 km de Chișinău. Celebrul târg de altădată nu mai umple acum nici măcar o jumătate din teritoriu. Târgul acesta poate fi socotit cea mai fidelă foaie de temperatură a Moldovei de azi. O Moldovă în oglindă cu cea politică, bună doar de folosit ca exemplu de dat politicienilor. Oamenii cu care am discutat la Edineț spun că știu de mai multă vreme unde e „capul” de la care s-a împuțit peștele, dar n-au avut curajul să se pronunțe. Unii așteaptă toamna electorală, alții își fac valiza. Majoritatea din cei cu care am discutat au cuvinte de ocară la adresa parlamentarilor.

Valentina Ursu la Edineț

– „Trăiesc bine ei la Parlament, dar las’ să vină să vadă noi, că n-am ce mânca și am o casă risipită că mă tem să nu pice podul să mă ucidă. Pensia nu ne-o mărește, am lucrat 40 de ani și am 1.300 de lei.”

Europa Liberă: Și cum împărțiți acești bani, ca să vă descurcați cât de cât?

– „Mai tare de foc și o pâine, și un pic de lapte, dacă am, dacă nu – moi pâinea așa în apă și o mănânc. Dar toți se căinează, săracii, că nu au bani… Ce numai eu, una?”

– „Ce nu se cunoaște că lumea în sărăcie trăiește?”

Europa Liberă: Dar de ce s-a ajuns la sărăcie?

– „De atâta că fură bandiții ăștia din Parlament, Plahotniuc și ceilalți…”

– „Ei au milioane…”

Europa Liberă: Dar pe dânșii tot cetățenii i-au trimis acolo să guverneze?

– „Dar fără să alegem noi, ei singuri se aleg.”

Europa Liberă: Dar în toamnă o să fiți chemați să votați următorii 101 deputați.

– „Și ce dacă votăm? Ce ei se uită la voturile noastre? Ei peste tot locul au oamenii lor puși.”

„Toți ne-au amăgit. Cine-a intrat întâi, toate celea ne dă și la urmă nimic nu mai vedem. Până-i votăm…”

Europa Liberă: Ce clasă politică trebuie să aibă Republica Moldova, ca cetățenii să aibă încredere în cei care conduc statul?

– „Noi singuri nu știm de-amu care. Toți ne-au amăgit. Cine-a intrat întâi, toate celea ne dă și la urmă nimic nu mai vedem. Până-i votăm… Apoi, eu, o babă de 80 de ani, să șed aici cu cerutul, cu oleacă de răsărită de vândut?”

Europa Liberă: Sărăcia-i cea mai mare problemă?

– „Sărăcia-i cea mai mare. Dacă eu moi pâinea în apă și mănânc, că nu am ce mânca, apoi cum mata crezi că tare-i ușor?”

– „Statul nostru-i pierdut. Putem să spunem că nu există de acum. Se pierde, pentru că cei de sus se gândesc la dânșii.”

Europa Liberă: Dar cei din vârful puterii sunt aleși tot cu votul dvs., al cetățenilor?

– „Așa am cules, la ceea ce am ajuns acum. Dacă am dat atâția ani votul, cu ce ne-am ales până acum? Trebuie să stau în piață ca să fac o copeică să cumpăr polița de asigurare. Dar cu ce să existăm, cum să mă descurc?”

„Aș face dreptate și nu m-aș gândi la buzunarul meu, dar m-aș gândi la ceilalți, săraci, care n-au ce mânca.”

Europa Liberă: Și cine va decide viitorul Moldovei și al Edinețului în următorii cinci-zece ani?

– „Cele două mâini ale mele și capul. Serviciu nu pot să fac, că nu-s locuri de lucru; îs cu diploma în buzunar, dar n-am unde face serviciu.”

Europa Liberă: Și dacă Dvs. ați fi acolo, sus, ce ați face, în primul rând?

– „Aș face dreptate și nu m-aș gândi la buzunarul meu, dar m-aș gândi la ceilalți, săraci, care n-au ce mânca. Dacă ar fi cu Dumnezeu în suflet, poate ar fi mai altfel în Moldova. Cu ce a rămas Moldova noastră, cu ce a rămas? Nu-i nicio perspectivă, nu-i niciun viitor îmi pare că.”

Europa Liberă: Și atunci când vorbiți, vă dau ochii în lacrimi…

– „Eu n-am putut să părăsesc țara (plânge), absolut n-am putut, că părinții mei sunt bolnavi și neputincioși și n-am vrut să crească iarbă primprejurul casei mele. Îi foarte greu…”

– „Dacă ar fi toți să țină unul cu altul, apoi am mai ieși din greutate, dar așa ce?...”

– „Da, dar lumea-i diferită…”

– „Nu trebuie românii și nu trebuie aceia Potloniuc acela și…”

– „Dodon să fie la conducere!”

– „Da, Dodon să fie la conducere!”

– „Ba îl scot, ba îl pun; își bat joc de dânsul.”

„I-a judeca Dumnezeu, eu n-am ce le face. Că murim de foame.”

Europa Liberă: Dar ce a făcut dl Dodon până acum?

– „Toate celea face!”

Europa Liberă: Ce le doriți politicienilor?

– „Să avem pâine și la pâine mai mult. Mai mult nu vreau nimic, că n-am ce cu dânșii să… I-a judeca Dumnezeu, eu n-am ce le face. Că murim de foame. Câți oameni au murit amu la noi, în Edineț, pentru frig, că nu aveau cu ce face focul?...”

– „Când îs alegerile, atunci apar de la toate partidele cu teancurile cu gazete. Cui îi trebuie toate gazetele și toate hârtiile? Cui? Mai bine ar da la un bătrân să se folosească.”

– „Plătesc o sumă de bani, la Chișinău arată artiști cine știe de pe unde, milioane, dar la aist bătrân… să mănânce o bucățică, nu-mi trebuie conțert mie.”

– „Ei așteaptă mai repede să moară lumea…”

– „Dar ei, voioși, fac conțerturi. Și cine se uită la conțert? Tot ei. Cui îi trebuie conțertul acela? Trebuie la lume pâine să mănânce.”

Europa Liberă: Dar dacă vine artistul și vă cântă, dvs. mergeți și dați votul pentru politicianul care a fost însoțit de artist?

– „Nu, nu, că nouă artiști nu ne trebuie. Nouă ne trebuie mâncare! Să ne dea să mâncăm și pensia s-o mărească.”

Europa Liberă: Ne spuneți cum definiți astăzi situația din țară?

– „Îi rău, că nu avem de lucru, nu avem cu ce trăi. Ieși câteodată la piață și nu-ți ajung bani. Dar mai departe ce? Vom vedea…”

Europa Liberă: Dar vă gândiți că vine toamnă, o să treacă pe la casa Dvs. politicianul să vă îndemne să-i dați votul?

– „Dar nici pe unul nu l-am văzut încă. Pe aici, prin Edineț, nu i-am văzut eu pe dânșii.”

Europa Liberă: Dar au să vină, o să vă deschidă poarta și o să vă ceară votul.

– „Nu știu, nu i-am văzut eu pe aici.”

„Amu ei toți îs mincinoși, spun una, dar fac cu totul altceva?”

Europa Liberă: Trebuie să alegeți oameni acolo, în Parlament, care să vă îndreptățească încrederea.

– „Pe cine să-i alegem de-amu? Nu știu pe cine.”

Europa Liberă: Chiar atât e de greu să faci o alegere?

– „D-apoi cum, că amu ei toți îs mincinoși, spun una, dar fac cu totul altceva?”

Europa Liberă: Dar Dvs. votați pentru partid, pentru persoană, pentru program, pentru promisiune? Pentru ce votați?

– „Amu nu știu. Am votat pentru partid, dar amu ne-om mai gândi de-amu pentru cine de votat.”

Europa Liberă: Acum au promis să vă aducă alesul poporului mai aproape de dvs. Au creat și 51 de circumscripții și veți alege deputații și pe listă de partid, și pe circumscripție.

– „Îi dă acolo un pachet de grecikă (hrișcă) și îi spune: „trebuie să votezi pentru aista, dar tu, iaca, pentru acela” și lor li-i…”

Europa Liberă: Dar cât e de păgubos acest lucru, că se dau aceste pomeni electorale și după asta?

– „După asta ce? Rămânem numai cu promisiunile și gata, iaca după ce-i. Aici, iaca, intrați chiar prin Edineț și prin piață și acuși o să vedeți că tot aceea o să vă spună ce v-am spus eu, că aici e greu de trăit. Trăim și noi numai așa ca să nu murim.”

Europa Liberă: Dacă ați fi Dvs. politician, deputat, ministru, ce ați schimba în Moldova?

– „Hmm… Aici trebuie de schimbat mai întâi de sus, că peștele se curăță de la coadă, dar se strică de la cap. Trebuie pe toți de schimbat de la conducere, trebuie să mai vină mai tineri, cu experiență. Dar așa… Se duc toți după graniță…”

„Noi rămânem o țară fără oameni… Cineva acum spune că a promis că o să facă drumurile. Cui de-amu să facem drumurile, dacă nu-s oameni?”

Europa Liberă: V-ați gândit să plecați? Sunteți mai tânăr…

– „Mă gândesc la un viitor mai bun, dar nu știu. Poate mâine o să fie mai bine, cum și soarele ista, iaca, astăzi încălzește mai bine, dar mâine poate să fie oleacă mai ger…”

– „Moldova nici nu pot să spun că-i țară, e un copac fără frunze…”

– „Fără frunze, da; copiii toți îs duși. Tineretul, nucleul țării îi împrăștiat, îi dus.”

Europa Liberă: Și dacă mai continuă acest exod, ce se alege din stat?

– „Noi rămânem o țară fără oameni… Cineva acum spune că a promis că o să facă drumurile. Cui de-amu să facem drumurile, dacă nu-s oameni? Cui să mai facem școli, biserici, dacă nu-s oameni? Ce viitor putem să vedem, dacă nu-s copiii? Numai o țară independentă, bine condusă, ca și copiii să vină înapoi, să lucreze aici, să facem aici țara noastră(!) s-o facem bogată, s-o facem frumoasă, s-o păstrăm…”

– „Viitorul? Nu-l văd, nu-l văd, pentru că din an în an noi culegem aceleași roade pe care le-am avut până acum.”

Europa Liberă: Și care sunt roadele?

– „Corupția, cel mai… Și până când n-o să fie corupția eliminată – poate că 100% noi nu putem, pentru că ea e un fenomen așa care are rădăcini, dar să ne străduim cât de cât s-o diminuăm e în puterile noastre. Ar trebui implicarea societății…”

– „Сейчас, если честно, я даже не хочу смотреть политику. Во время этих выборов решается, кто захватит портфель, а дальше, они забывают про нас.” („Dacă să fiu sincer, acum nici nu mai privesc spre politică. În timpul alegerilor se decide cine va obține portofoliul, dar după asta, ei uită de noi.”)

Europa Liberă: А правильный путь для Молдовы, это какой путь? (Dar pentru Moldova care ar fi calea cea dreaptă?)

„Быть не-за-си-мы-ми! Но мне кажется, что только не в Европу. Кому мы нужны там? Наши товары там не очень-то нужны, а надо их проталкивать туда, где они восстребованы – в Россию.” („Să fim in-de-pen-denți! Dar mi se pare că numai nu în Europa. Cine are nevoie de noi acolo? Produsele noastre nu sunt foarte necesare acolo, dar trebuie să le împingem spre locul în care sunt solicitate - în Rusia.”)

„Când există mulți proprietari într-o curte, asta nu-i gospodărie. Trebuie să fie un singur stăpân.”

Europa Liberă: Эмбарго Россия ставит? (Dar Rusia impune embargo?)

„Но значит, кто-то из наших политиков постарался, назвать оккупантами Россию. Кто-то очень хочет в Европу, даже при Воронине, но основная масса то не разделяла мнение политиков, которые хотели в Европу. Есть басня у Крылова – «Лебедь, рак и щука», и тут тоже самое получается. Когда в одном дворе много хозяев, там нет хозяйства. Должен быть один хозяин.” („Dar asta înseamnă că unii dintre politicienii noștri tare s-a străduit, numind rușii invadatori. Cineva vrea foarte mult în Europa, chiar pe timpul lui Voronin, dar majoritatea oamenilor nu au împărtășit părerea politicienilor care au vrut să ajungă în Europa. Există o fabulă a lui Krîlov – „Lebăda, racul și știuca" – și aici se întâmplă același lucru. Când există mulți proprietari într-o curte, asta nu-i gospodărie. Trebuie să fie un singur stăpân.”

Europa Liberă: Valentina Ursu sunt, de la Radio Europa Liberă.

– „Vă cunosc; am avut ocazia nu o dată să ascult emisiunile Dvs. și vă mulțumim mult măcar pentru cuvântul bun pe care îl auzim prin intermediul Dvs.”

Europa Liberă: Adunăm aici, la Edineț, voci ale oamenilor; să ne spună cum se trăiește astăzi în Republica Moldova, care sunt grijile, preocupările… Este și un an electoral, unde vă duc gândurile?

– „Nu avem cuvinte pentru a ne exprima durerea, că țara noastră merge înspre degradare totală. Sunt cu studii superioare și, din câte mă vedeți, sunt nevoită să stau la piață, de aceea că am doi părinți bolnavi și am copil de cinci ani. Sunt mamă și pentru copilul meu sunt nevoită să stau la piață. E foarte greu.”

– „Parlamentarii pe care i-am ales să nu stea pe scaune moi, dar să iasă prin lume, să vadă ce greutăți are lumea, cum o duce – are ce mânca, n-are ce mânca, ori are ce îmbrăca, ori n-are ce îmbrăca, ori eu îs cu tine, ori tu ești cu mine… De ce te-am ales?...”

„În primul rând, i-aș da pensia mea să trăiască el cu 1.000 de lei. I-am votat, i-am susținut pe toți și văd că nu s-a realizat nimic.”

Europa Liberă: Dar ei spun că sunt slugile dvs.

– „Râd de noi și își arată palatele la Chișinău. Noi suntem slugi, ei papă tare bine de la noi.”

Europa Liberă: Și dacă ar veni aici, ați avea curajul să-i puneți întrebări incomode?

– „În primul rând, i-aș da pensia mea să trăiască el cu 1.000 de lei. I-am votat, i-am susținut pe toți și văd că nu s-a realizat nimic.”

Europa Liberă: Dvs. credeți în promisiuni, în oameni, în partide?

– „Eu mă știu pe mine. Eu lucrez la piață, dar dacă i-am promis omului să-i aduc o găină, de exemplu, m-a rugat să-i tai o găină, eu în ziua ceea, să ardă focul împrejurul casei, eu trebuie să-i aduc omului, dar ei promit fel de fel, dar nimic nu realizează. Nimic înspre bine. Cu ce am rămas acum?”

Europa Liberă: Dar în toamnă pentru ce o să-i votați?

– „Pe care, dacă nu ai încredere nici în nimeni? Am avut încredere în dl Filat – vedeam că-i un băiat deștept (îmi părea) și merge spre bine, spre Europa… L-am susținut și la ce am ajuns? Și în același Ghimpu tot am avut încredere, că îmi părea că-s sinceri toți, dar n-au realizat, nici Lupu, nici… Fiecare numai pentru dânsul.”

Europa Liberă: Dar vedeți că și aici, la Edineț, lumea-i foarte împărțită atunci când vine vorba să spună pe acela trebuie să meargă țara. De ce-i atât de dezbinată lumea?

– „Nu știu. Nu se hotărăște nimic. Atâtea promisiuni… cât să-i alegem. Știți ce se cheamă acum?... Eu am doi copii, ambii cu studii superioare. Unu-i în Franța și una-i pe cale să se ducă după fratele, că aici lucrează pedagog și nu-i ajunge.”

Vreau să fie bine. Vreau să aducă tineretul acasă, să aducă copiii acasă, că-i jale în sat. Eu trăiesc la sat…”

Europa Liberă: Vă este frică de singurătate?

– „De singurătate și de greutățile care ne așteaptă; încă mai mari.”

Europa Liberă: Dar cine trebuie să facă viitorul acestei țări?

– „Toți!”

Europa Liberă: Dvs. vreți politicieni care să facă sacrificii în numele interesului național, al cetățeanului?

– „Vreau să fie bine. Vreau să aducă tineretul acasă, să aducă copiii acasă, că-i jale în sat. Eu trăiesc la sat…”

– „Noi suntem o națiune pe care oricât de tare ar încerca să ne strivească, noi suntem cu capul sus, dar nu vrem să dea cu piciorul în noi și vrem să fim auziți și să ne facă o viață ca să stau la mine în țară, cu copilul meu, să mi-l cresc, că mă gândesc că, dacă aș avea cu cine să-l las, m-aș duce… Câte persoane-s la piață, cu studii superioare, care au fost și pedagogi, și medici și au lăsat totul, au pornit pe drumurile bișniței, au plecat în Franța, în Italia. Lumea pleacă din țară și asta-i jale. Să vedem care o să mai aibă nas să ne mai roage să-i mai votăm… Aș vrea să mai fie persoane cinstite, tinere, energice, nu să doarmă în Parlament, dar să adopte legi pentru oameni și să nu se bată cu pumnul în piept că ne dau ajutoare, dar ajutoarele celea noi nu le vedem. Atâtea granturi a primit Moldova. Unde au plecat banii? S-au majorat oare pensiile, s-au majorat oare salariile? Indemnizația pentru copil… Să încerce un parlamentar cu 400 de lei să întrețină un copil și cu 200 de lei ajutor material…”

– „Iaca, când merge sesiune – între ei se batjocoresc foarte urât. Să fie cărturari, dacă-s acolo și să dea exemplu, ca lumea să aibă plăcere să-i asculte, dar nu dezgust.”

– „Ne arătăm că suntem o țară de oameni degradați, fără cultură… Asta-i fața țării noastre.”

Europa Liberă: Cine?

– „Parlamentarii. Și ceea ce se transmite în direct, mie mi-i înjositor; eu am votat și eu vreau o regulă și de acolo se pornește regula toată. Mai gândiți-vă la popor, nu vă gândiți la buzunarele voastre!”

– „Dacă ar fi în Parlament două partide, ar fi mai bine, dar nu șapte partide, că fiecare trage la mama lui.”

„Am 55 de ani. Unde să mă duc eu în Europa? Cui îi trebuiesc eu acolo în Europa ori în Rusia?”

Europa Liberă: Pentru Dvs. contează partidul cu viziuni de stânga sau cel cu viziuni de dreapta?

– „Nu depinde de asta; depinde să-i fie și țăranului bine; să ne dea voie să lucrăm, să hrănim familiile, dar care acolo că-i din dreapta, că-i din stânga… să ne dea voie să lucrăm. Am 55 de ani. Unde să mă duc eu în Europa? Cui îi trebuiesc eu acolo în Europa ori în Rusia?”

Europa Liberă: Ce mesaj transmiteți pentru clasa politică?

– „Să mai umble, să se vadă cu lumea, s-audă părerile la fiecare, dar ei nu umblă nimeni. Iaca, în ce an am avut alegerile? De atunci și până acum…”

Europa Liberă: Acum trei ani și jumătate.

– „Ooo… Cine-a umblat până amu? N-a fost nimeni, niciun partid, niciunul – nici din partea dreaptă, nici din stânga. Să vadă cum trăiește lumea, cum muncește…”

Europa Liberă: Dvs. sunteți mai tânăr. Cum vă descurcați?

– „Facem de o bucată de pâine. Cu încetul ne descurcăm, că eu nu mă duc peste hotare, dar rămân aici, pe loc.”

Europa Liberă: Vorbim despre situația din Republica Moldova. Cum e astăzi această situație?

– „Foarte rea. Pentru că așa-s stăpânii de sus. I-au ales să facă bine, dar ei nu fac nici oleacă de bine.”

„Pe hoți nu poți să-i pedepsești.”

Europa Liberă: Și în toamnă vor fi iar alegeri, iar vor trebui trimiși în Parlament.

– „Iar promit multe și nevrute. Numai minciuni spun. Dacă ei promit și nu fac, ce viitor poate să aibă Moldova asta?”

Europa Liberă: Dar cetățenii îi taxează pe cei care au promis și nu s-au ținut de cuvânt, îi pedepsesc, știu să-i responsabilizeze?

– „Pe hoți nu poți să-i pedepsești.”

Europa Liberă: Dar de ce-i numiți hoți?

– „Pentru că-s toți hoți.”

Europa Liberă: De cine depinde viitorul acestei țări?

– „De norod. Și de Parlament tot depinde mult. Peștele de unde se strică? De la cap!”

Europa Liberă: Cine merită să guverneze Moldova?

– „Un om cu suflet mare trebuie să fie, un om bun la inimă, să se gândească și la norod, că norodul doar îl susține. De ce îl alegem? Că avem încredere într-însul.”

Europa Liberă: Persoana asta trebuie s-o găsiți dvs. sau să apară ea, să vină să vă ceară mandatul?

– „Trebuie să apară un om care-i cu un suflet mare, că noi nu știm; îi frumos, dar ce-i înăuntru noi nu știm.”

Europa Liberă: Dvs. vreți la putere niște politicieni care ar face să sacrificiu în numele cetățenilor?

– „Să fie niște oameni care să nu uite, în primul rând, de norod, că norodul l-a ales, dar nu, dacă l-a ales, el, gata, și-a șters mânuțele frumușel că el de-amu a ajuns la Parlament și mai mult nu-i trebuie nimic. Locul cald și scăunelul bun și moale.”

Europa Liberă: Valentina Ursu sunt, de la radio.

– „Gata, vă cunosc. După glas v-am recunoscut.”

Europa Liberă: Cum definiți Dvs. situația din țară?

– „Dacă nu această guvernare, alta o să fie și mai flămândă (râde) și iar…”

Europa Liberă: Dar Dvs. aveți încredere în viitorul Moldovei?

– „Cam puțină, probabil, crezare. Eu nu, eu îs un moldovean rusesc. Eu îs din Siberia, așa că să-mi dați crezare.”

„Prin Siberia toți în patru picioare merg, e degradare completă.”

Europa Liberă: Dar pentru ce iubiți Moldova?

– „Că-s moldovean sau român, să spunem așa, mai corect. Și n-am cum să n-o iubesc. Că o palmă de Rai e aici. Și oamenii îs muncitori. Eu n-am fost 15 ani și pe urmă în satul acela unde am trăit n-am vrut să intru. Prin Siberia toți în patru picioare merg, e degradare completă.”

Europa Liberă: Ce sfaturi aveți pentru cei care conduc Republica Moldova?

– „Ar fi bine ca să fie toată [conducerea] schimbată, dar nici într-un caz, părerea mea, socialiștii să nu fie, că-i gata cu noi atunci.”

Europa Liberă: Aici, la Edineț, sunt foarte mulți simpatizanți ai Partidului Socialiștilor, ai dlui Dodon.

– „Populația toată-i divizată…”

Europa Liberă: Cine se gândește la ziua de mâine a țării?

– „Care viitor? Acel care se duce toată lumea după graniță? Aista-i viitorul Moldovei?”

– „Ce asta-i viață la noi? O pensie primim de 800 de lei și du-te în farmacie, că în fiecare zi medicamentele-s scumpe. Și? Să ne unească acum cu românii? Și ce să facem cu românii noi? Era țara noastră aparte, era țară bună, era țară normală. Dar amu?”

„Ne gândim să fim moldoveni. Avem încredere în Dodon și gata, mai mult în nimeni.”

Europa Liberă: De ce s-a produs această prăpastie între cei de sus și cei de jos?

– „De atâta că acei de sus așa ne fac pe noi, că țăranul tace. Să ia furcile și să se ducă acolo, să-i fugărească pe toți de acolo și să fie un om la conducere. L-au pus pe Dodon aista și parcă făcea regulă, parcă a început, dar l-au astupat și pe aista și-l calcă în picioare și pe dânsul.”

Europa Liberă: Dvs., atunci când mergeți să votați, la ce vă gândiți?

– „Ne gândim să fim moldoveni. Avem încredere în Dodon și gata, mai mult în nimeni.”

– „N-are putere el, că-l acoperă aiștilalți mai… îl astupă Parlamentul, aiștilalți, care-l încurcă. Și el n-are putere. Să aibă el putere, să aibă ei frică.”

„Lumea pleacă de atâta că n-are unde lucra.”

Europa Liberă: Dvs. sunteți mai tânără.

– „Da.”

Europa Liberă: De câte ori vă gândiți la ziua de mâine a țării și vă puneți întrebarea: cine face acest viitor?

– „Cine face? Poporul face. Lumea pleacă de atâta că n-are unde lucra. Eu, de pildă, am 1.000 de lei la magazin. Ce-mi ajunge mie la patru copii? Mai lucrez cu ziua la unul, la altul, la acei care au o copeică. Iaca, băbuțele vin la piață, n-au pe ce cumpără și iau o ceapă, un morcov. Iau, săracii, vin la piață, noi îi scriem pe datorie; ia, uitați-vă, caietul, îi scriem pe datorie.”

Europa Liberă: Până când primesc pensia?

– „Da. Ei – nouă, noi – la ceilalți și tot așa ne luptăm cu datoriile astea, că, dacă nu le dăm, nu avem nici noi, nici ei.”

Europa Liberă: Dvs. mai credeți că lucrurile pot fi schimbate în bine?

– „Pot să fie schimbate numai dacă o să fie țăranii uniți.”

– „Ce să luăm furcile și să ne ducem să ne ucidem toți unul pe altul? Poate că a da Domnul și s-or gândi la țăranul ista.”

Europa Liberă: De ce societatea nu-i unită?

– „Nu-i unită, că nu le ajunge bani. Lumea leapădă Moldova, tineretul tot s-a dus. Să se întoarcă toți acasă și să fie o unire, da, ar fi altceva. Dar nu-i unire. Când va fi votarea, să se întoarcă toată populația acasă și să șadă aici, în Moldova, atunci ceva s-ar schimba.”

„Câteodată zic nici să nu mă duc la alegeri.”

Europa Liberă: Ce preț are o promisiune pe care o face politicianul în campania electorală?

– „Dar are vreun preț, dacă ei numai promit? Nu știu, parcă-i un șablon – unul după altul promit și promit, și promit.”

Europa Liberă: Dar ce preț are votul Dvs. ca și alegător?

– „Poate și joacă rolul că și un vot mult face, dar vă spun drept: eu nu știu pe cine să aleg acum. Pe cine?”

Europa Liberă: Și iată răspunsul acesta îl dă foarte multă lume de aici, de la Edineț, că nu știu pentru cine să voteze.

– „Câteodată zic nici să nu mă duc la alegeri.”

Europa Liberă: Și credeți că e bine?

– „Apoi nu-i bine, dar zic, de-amu pe cine? Nu știu. Noi, mama și fiul, suntem în contrazicere. Vă spun secretul, să n-am dușmănie. Îi spun fiului: „da, eu votez cum zici tu”, c-apoi îi scandal. Vedeți, și eu îs mincinoasă într-o anumită măsură.”

Europa Liberă: Da, dar s-a ajuns la dușmănie, inclusiv în familie, de la această politizare a societății.

– „Eu am la sate rude și toți îs prin diferite partide. Și-i dușmănie. Și am cel mai mare nepot, îi fost comunist și ei frați între dânșii și-i dușmănie. Într-o familie și atâtea partide și atâția votați.”

„Să fie dreptate și traiul oamenilor să fie mai bun, să vadă lumea că Guvernu-i pentru noi, îi pentru țara asta și pentru lume.”

Europa Liberă: Dar Dvs. credeți că ar putea să apară o idee, în jurul căreia să se solidarizeze, să se consolideze societatea moldavă?

– „Poate va veni timpul, dar nu știu cine o să hotărască.”

Europa Liberă: Dar care ar fi această idee care ar putea să unească lumea?

– „Să fie dreptate și traiul oamenilor să fie mai bun, să vadă lumea că Guvernu-i pentru noi, îi pentru țara asta și pentru lume. Dar țara cine-o alcătuiește, lumea, statul cine? Noi, oamenii. Și vă spun: toți sunt dezamăgiți. Pe care și întreb, nu știu pentru cine să voteze. Că dacă o să fie mai departe Moldova parlamentară, Parlamentul hotărăște doar. Apoi în Parlament să fie aleși oameni, dar nu știu pe care o să-i aleagă. Numai lumea să-i înainteze, nu partidul își înaintează din sânul lui pe cine vrea. Dar ce, nu-i drept? Și-i cumătrism acum, și nepotism… tot ce vrei, dar lumea tot cunoaște, așa se pricepe... Ia la piață că o babă cumpără fasole și să vedeți ce politică ea știe…”

Europa Liberă: Dvs. ziceți că lumea cunoaște despre toate, dar tot lumea zice că e în rătăcire.

– „ Apoi e în rătăcire, că aiștia primit, că se duce deputatul și promit, promit și lumea se bazează pe promisiuni, dar atâția ani, de-amu s-a dezamăgit. De-amu ce-o să promită guvernarea care o să mai fie? Pensiile văd că nu-s tare mari, locuri de muncă nu-s; sărăcie este, corupție este…”

Europa Liberă: Dar cu ce asemănați Moldova azi?

– „Cu mama ceea orfană; orfani suntem…”

*

Oamenii cu care am discutat la Edineț spun că nu au încredere în ziua de mâine, iar rezultatele unui proaspăt sondaj, realizat de către IMAS la comanda Partidului Democrat, arată că, dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, 53 la sută din respondenți ar vota pentru, 30% ar vota contra, 3 la sută nu ar vota, 12% nu știu sau nu au decis, iar 2% nu au răspuns, 45 la sută ar vota pentru aderarea Moldovei la Uniunea Economică Euroasiatică, pentru Unirea cu România – 25 la sută ar vota, 62% ar vota împotrivă. Europa Liberă i-a cerut să comenteze aceste rezultate președintei Asociației „Experți pentru Securitate și Afaceri Mondiale” de la București, Angela Grămadă.

Angela Grămadă

Angela Grămadă: „Dacă e să luăm în considerare cine este cel care a comandat acest sondaj, atunci explicațiile par a fi logice. E o încercare de a convinge publicul că într-adevăr lucrurile în Republica Moldova au o direcție europeană. Modul în care a acționat partidul majoritar din Parlament plus Guvernul arată într-adevăr anumite acțiuni în această direcție. Mă refer la faptul că s-au îndeplinit anumite măsuri sau prevederi, sau reforme, cel puțin la nivel declarativ, pentru că multe dintre ele încă nu își au efectele scontate pentru populație și ele sunt într-adevăr îndeplinite în această direcție europeană, în această apropiere a noastră europeană și tot ceea ce înseamnă implementarea Acordului de Asociere… Desigur, dacă vedem din perspectiva cetățeanului, ele sunt resimțite mult mai puțin decât și-ar fi dorit poate și guvernarea, astfel încât să poată să aibă ceva care să livreze în ajunul alegerilor parlamentare. Pentru partidul de guvernare sau pentru Guvernul Republicii Moldova, care este majoritar format din membri ai Partidului Democrat, aceste lucruri contează într-adevăr. Și e făcut doar pentru a influența opinia publică într-o direcție dorită de Guvern și într-o direcție dorită poate de partenerii occidentali ai Republicii Moldova sau, cel puțin, ceea ce și-ar fi dorit partenerii occidentali să audă de la guvernarea actuală.”

Europa Liberă: Dvs. cum credeți, care e percepția cetățeanului atunci când i se adresează aceste întrebări și el ar trebui să aibă un răspuns foarte lămuritor? El se gândește la parcursul european al Republicii Moldova sau se gândește la politicianul care vorbește despre această integrare europeană?

Angela Grămadă: „Cetățeanul simplu din Republica Moldova, cel care e majoritar, și am în vedere populația din mediul rural, nu are asemenea preocupări zilnice în sensul să facă o analiză mai profundă dacă Republica Moldova se îndreaptă spre un anumit parcurs european sau dacă actualul Guvern este proeuropean. Problemele cetățenilor simpli sunt cu totul altele sau, cel puțin, prevalează grijile cotidiene pe care le au ei – cum să-și mărească veniturile, cum să-și plătească dările către stat, cum să obțină servicii mai bune pentru sănătate, educație, economie ș.a.m.d.?”

Europa Liberă: Iar când discuți cu omul de la firul ierbii despre aceste probleme cu care se confruntă și care îi dau mari bătăi de cap și el crede că e mai mult necăjit și năpăstuit de soartă decât statul se gândește la el, acest alegător spune că nu are încredere în nicio forță politică.

Angela Grămadă: „Da, pentru că nu se resimt anumite efecte ale reformelor care au fost implementate de-a lungul timpului. Da, avem o legislație destul de avansată în ceea ce privește apropierea europeană, doar că această legislație este lipsită de pârghiile și instrumentele de implementare, ceea ce poate să

Nu avem instrumente creative, nu suntem suficient de creativi pentru a ne folosi de acele pârghii ca să impunem politicienilor să ia anumite decizii sau să implementeze anumite politici publice, care deja au fost adoptate și care poate nu sunt rele și sunt în favoarea cetățeanului.

contribuie într-un final la modificarea lucrurilor pe loc, către beneficiarul final al acestor politici publice și reforme, iar pentru asta e nevoie de voință. Or, tocmai această voință noi nu o putem impune politicienilor, nu avem instrumente creative, nu suntem suficient de creativi pentru a ne folosi de acele pârghii ca să impunem politicienilor să ia anumite decizii sau să implementeze anumite politici publice, care deja au fost adoptate și care poate nu sunt rele și sunt în favoarea cetățeanului. Lucrurile care s-au făcut rău de către această clasă politică de-a lungul timpului, dar mai ales după 2009, atunci când noi aveam percepția generală că am reușit să reformăm într-un final clasa politică, elita politică, nu s-au dovedit a fi adevărate și atunci decepția este mult mai mare, pentru că încrederea cu care a fost investită această elită politică a fost mult mai mare decât cea anterioară.”

Europa Liberă: Și în acest an electoral clasa politică se gândește cum să vâneze cât mai multe voturi. Acest an electoral arată și dacă Moldova se apropie mai mult de Est sau de Vest?

Angela Grămadă: „Analiza ultimilor ani ne demonstrează încă o dată că politicienii sau partidele politice nu vor renunța. Și modul în care ei acționează demonstrează foarte bine acest lucru – nu vor renunța la această dihotomie Est-Vest, la această divizare a societății și divizare a intereselor cetățenilor între Est și Vest. Este o divizare artificială, care produce pentru anumite partide politice mai multe sau mai puține voturi.”

Europa Liberă: Pe ce ar trebui să pună accent cetățeanul, ca să știe sigur cât îi de important și ce preț are votul lui atunci când merge să-l arunce în urnă?

Angela Grămadă: „Noi, din păcate, nu avem această cultură politică de a citi platforme electorale. Atunci când face analiza cui își va încredința suveranitatea proprie, individuală, cea de cetățean al Republicii Moldova, alegătorul ar trebui să pună accent foarte mare pe conținutul acestor platforme electorale și pe capacitatea acestor partide de a genera politici eficiente. Desigur acest lucru va fi un pic mai dificil în contextul în care noi nu știm foarte clar modul în care se va produce această selecție naturală a cel puțin 50 la sută din viitoarea componență a Legislativului și nu știm pe cine trimitem în Parlament, cum alegem, cum îi „treierăm”.”

Europa Liberă: Dar ideea celor care au votat noua reformă electorală era ca să aducă alesul poporului mai aproape de grijile alegătorului?

Angela Grămadă: „Cel care va veni din circumscripția electorală, chiar dacă el este mai aproape de problema alegătorului din comunitățile locale, adică din raioane, din sate ș.a.m.d., această persoană care va ajunge în Parlament, care va fi susținută ulterior de anumite forțe politice, chiar dacă ea se va declara independentă, ea va trebui să adere la un grup politic până la urmă. În anumite situații, când se va organiza procedura de a vota pentru o anumită lege, pentru un anumit proiect de lege sau act normativ, problema va fi următoarea: acest deputat care ajunge în Parlament din circumscripție și nu a avut experiență politică anterioară, nu știe cum se elaborează un act normativ, de ce reguli ar trebui să țină cont, nu va prejudicia mai mult actul legislativ? Pentru că aceste

Noi și acum avem probleme cu anumiți deputați care nu sunt în stare să-și argumenteze de ce au introdus un anumit proiect legislativ în Parlament și nu își dau seama de ce anumite proiecte legislative au fost refuzate.

persoane într-adevăr nu au experiență politică și nu știu să negocieze interesele cetățenilor pe care le reprezintă din circumscripții la un nivel național. În plus, acești cetățeni care vor dori să candideze, care vor ajunge într-un final în Legislativ, nu știu să prioritizeze interesele naționale. Ei nu au această experiență, ei nu au această memorie instituțională. Poate e bine, poate e rău acest lucru, dar eu, din perspectiva persoanei care încearcă să facă o analiză a potențialei componențe legislative viitoare, mie mi se pare că vom avea extrem de multe probleme. Noi și acum avem probleme cu anumiți deputați care nu sunt în stare să-și argumenteze de ce au introdus un anumit proiect legislativ în Parlament și nu își dau seama de ce anumite proiecte legislative au fost refuzate – și eu nu mă refer la acele proiecte legislative care afectează interesele altor partide, poate majoritare, poate în opoziție, mă refer la proiecte legislative care contravin unor norme europene sau unor proceduri de a fi votate. Deci, aici va fi marea problemă – cum acest parlamentar din circumscripție își va promova inițiativele și 2) cum va face acest parlamentar din circumscripție selecția și prioritizarea intereselor de la nivel local spre nivel național și cum înțelege el interesele naționale.”

Europa Liberă: Și acum o rog pe Angela Grămadă să facă portretul-robot al deputatului din următorul Parlament. Cum ar trebui să apară, să fie această persoană?

Angela Grămadă: „Această persoană ar trebui să fie extrem de bine pregătită din punct de vedere juridic sau, cel puțin, să aibă o echipă de juriști care s-o însoțească și s-o consilieze. Acest lucru este obligatoriu în condițiile în care aproximativ 50 la sută dintre deputați vor veni din circumscripții. Acest deputat trebuie să înțeleagă sau să se pregătească să înțeleagă ce înseamnă interes național; acest deputat va trebui să învețe să negocieze într-adevăr cu alți colegi cum să-și promoveze și acest deputat va trebui să fie foarte transparent și foarte responsabil în fața cetățeanului care l-a trimis acolo, va trebui să fie foarte, foarte responsabil.”

Europa Liberă: Dar interesul național cum s-ar defini, pentru că și cetățenii vorbesc – un om de stat, o persoană ajunsă în Parlament ar trebui să pună prioritar interesul național și nu cel de partid sau cel personal. Care ar fi astăzi interesul național al Moldovei?

Angela Grămadă: „Interesul național al Moldovei este securitatea economică, securitatea socială, înseamnă reîntregirea Republicii Moldova, și aici vorbesc despre Transnistria, dar mai vorbesc și despre acea națiune civică, de a construi într-adevăr o națiune civică care să cuprindă toate etniile, toate categoriile sociale din Republica Moldova pe care politicienii astăzi le divizează. Și aici văd eu lipsa responsabilității din partea elitei politice, indiferent de care parte a taberei s-ar afla – fie cei care ne văd în tabăra proeuropeană sau cei care ne văd mai aproape de Rusia, adică cu un parteneriat strategic mai aprofundat cu Rusia. Deci, eu așa o văd, eu văd un stat care construiește într-adevăr o economie de piață diversificată, orientată spre îmbunătățirea mediului de afaceri, care să producă beneficii și un nivel de trai mai bun pentru cetățeni, ceea ce eu consider securitatea economică, apoi politici sociale responsabile în domeniul educației, în domeniul inovației, în domeniul sănătății, vorbind de securitate socială și apoi – securitate națională în termenul de securitate cu interese de politică externă și reîntregirea națională, adică consolidarea societății în jurul unei idei de națiune civică, exact ceea ce au reușit parțial să facă ucraineni, de a consolida societatea în jurul ideii statale.”