De ce a fost necesar, ce conține principial nou și ce ar urma să schimbe noul Cod al serviciilor media audiovizuale, adoptat în primă lectură, la sfârșitul săptămânii trecute. Și, mai ales, ce vor aduce bun noile prevederi pentru public? O convorbire la această temă cu expertul asociației Presei Electronice, APEL, Eugeniu Rîbca.
Eugeniu Rîbca în studioul Europei Libere la Chișinău
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul dimineții: cu Eugeniu Rîbca (APEL)
Europa Liberă: Așadar, un deznodământ îndelung așteptat, chiar dacă nu încă definitiv – noul Cod al serviciilor media audiovizuale a fost adoptat în primă lectură, la sfârșitul săptămânii trecute. La o apreciere generală, ce deosebește principial noul cod de cel adoptat la 2006?
Eugeniu Rîbca: „Este vorba, în primul rând, de faptul că au trecut 12 ani din anul în care a fost adoptat Codul Audiovizualului în vigoare, perioadă în care s-au schimbat multe realități, inclusiv este în discuție războiul informațional la care asistăm, la care suntem parte. Respectiv este necesară o lege care să răspundă cerințelor actuale.
În al doilea rând, este în discuție evoluția legislației europene în domeniul audiovizualului, în special este vorba de adoptarea Directivei din 2010 – Directiva serviciilor mass-media audiovizuale, care aduce foarte multe modificări în ceea ce privește activitatea în domeniul audiovizualului.”
Europa Liberă: Cine sunt autorii propriu-ziși ai proiectului noului cod? Înțelegem că a fost un grup de experți, care au elaborat propriu-zis acest proiect de cod nou.
Eugeniu Rîbca: „Este o inițiativă mai veche a Asociației Presei Electronice, APEL, din Republica Moldova; o inițiativă de durată. În 2010-2011 a fost elaborat un proiect al Codului Audiovizualului, care s-a prăfuit ani de zile în Parlamentul Republicii Moldova și doar în anul 2016 a fost adoptat în primă lectură și, ulterior, abandonat. Pe parcursul anului 2017, aceeași Asociație a Presei Electronice a elaborat un nou cod. Este un proiect al Codului serviciilor media audiovizuale elaborat de experți ai societății civile. În special este vorba de Vasile State, Ion Bunduchi, Alexandru Dorogan și subsemnatul, Eugeniu Rîbca.”
Europa Liberă: A existat, cum ați și remarcat, oarecum firesc o rezistență a politicienilor față de unele prevederi ale codului nou. Ce anume a stârnit nemulțumirea cea mai mare și ce soluții s-au găsit până la urmă? Cum au fost convinși decidenții în acest sens?
Eugeniu Rîbca: „Printre cele mai importante novații ale proiectului Codului sunt inovațiile care țin de extinderea reglementărilor în domeniul audiovizualului. Respectiv prin noul proiect se propune, așa cum există deja reglementări și la nivel european, de reglementare a site-urilor, a paginilor web, care au conținut preponderent audiovizual. De asemenea, o problemă veche pentru spațiul audiovizualului din Republica Moldova este problema monopolizării în domeniul audiovizualului și, respectiv, monopolizarea în domeniul pieței publicității.
De asemenea ne-am propus să venim cu anumite inovații în ceea ce privește activitatea autorității de reglementare sau ceea ce este numit astăzi Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Anume în acești parametri s-au purtat cele mai multe discuții. De asemenea este cazul să menționez că am venit cu anumite inovații în ceea ce privește protejarea spațiului audiovizual prin impunerea unor cote pentru producția locală. Și în acest context au fost dezbateri largi.”
Europa Liberă: Printre critici, dle Rîbca, la adresa noului Cod a fost și aceea că ar fi cumva rupt de realitate, realități care se caracterizează în acest moment prin concentrarea mare a televiziunilor și radiourilor în mâinile unora și acelorași patroni, folosirea propagandei interne la aceste posturi concentrate. Propuneți în noul Cod o nouă modalitate de limitare a concentrării prin măsurarea audienței, dar critica e că nu avem măsurători credibili pe piață și nu se știe dacă vor exista acești măsurători. Formula pe care o propuneți e „un concurs o dată la cinci ani, organizat de CCA”, dar nu există siguranță că și acest concurs se poate solda cu un măsurător credibil. Cum răspundeți, iată, la aceste temeri, ca să zicem așa?
Eugeniu Rîbca: „Trebuie să facem o distincție foarte clară între prevederile legislației în vigoare, pe de o parte și implementarea legislației în vigoare. La acest ultim capitol – implementarea – avem mai multe probleme. Da, am propus să se desfășoare un concurs pentru numirea măsurătorului pe piața audiovizualului, în special în contextul concentrării din domeniul audiovizualului. Este o propunere mai veche, din anul 2011, a Asociației Presei Electronice; propunere care a fost deja inclusă în legislația în vigoare.
La momentul de față, Consiliul Coordonator al Audiovizualului desfășoară un proces de numire a acestui măsurător. Trebuie să ținem cont, pe de altă parte, de piața mică a domeniului audiovizualului, dar în cele din urmă trebuie să creăm bune practici în domeniu, astfel încât prevederile legislației în vigoare să devină o realitate pentru Republica Moldova. Nu, nu este adevărat că prevederile acestui cod sunt rupte de realitate. Dacă vorbim de contextul propagandei externe și interne, și legislația în vigoare, și proiectul Codului Audiovizualului într-o măsură mult mai mare impune anumite reglementări prin care să se asigure un echilibru social-politic, reglementări prin care să se asigure o informare corectă a publicului. Și aici este o problemă de implementare a legislației, o problemă care trebuie să fie în vizorul Consiliului Coordonator al Audiovizualului și în anii electorali, și în anii din perioada extraelectorală, să elaboreze mecanisme foarte clare, detaliate care țin cont de problemele la zi. Este, într-adevăr, o problemă spinoasă, dar, repet, ține de implementare. Propunem niște reglementări mult mai detaliate decât cele pe care le avem în legislația în vigoare.”
Europa Liberă: Da, și iată propuneați instituirea acestui termen de „poziție dominantă pe piață”. După estimările voastre, ale autorilor, în acest moment are cineva această poziție dominantă pe piață? În proiect e vorba de 35 la sută din piață.
Eugeniu Rîbca: „Este o prevedere prin care încercăm să plafonăm inclusiv cota de audiență astfel încât să nu avem o monopolizare în formarea opiniei publice. Toată lumea la momentul de față cunoaște despre faptul că avem două holdinguri care domină opinia publică. Ne-am propus prin aceste prevederi să instituim anumite obligații atât pentru Consiliul Audiovizualului, cât și pentru Consiliul Concurenței, astfel încât anual să existe analize în acest domeniu, pe acești parametri și în caz de necesitate să ajusteze activitatea radiodifuzorilor la cerințele legislației în vigoare. Este, în primul rând, o problemă de cooperare dintre două autorități, cooperare care nu există la momentul de față.
Pe de o parte, Consiliul Audiovizualului menționează că nu este domeniul său, domeniul concurenței; pe de altă parte, Consiliul Concurenței afirmă că nu are atribuții suficiente, legislația nu prevede expres că trebuie să se ocupe cu acest lucru. Iarăși este vorba de un mecanism care trebuie să se impună la nivel de implementare în viitorul apropiat.”
Europa Liberă: Autorii au remarcat, dle Rîbca, că au acordat o atenție aparte combaterii unor fenomene ca „dezinformarea mediatică”, „propaganda”, „discursul de ură”, „manipularea mediatică”. Ce prevederi noi există în acest sens și în ce măsură există o garanție că pretextul propagandei, de exemplu, al manipulării nu va deveni un instrument ușor de folosit pentru oponenți, împotriva oponenților, împotriva instituțiilor media incomode?
Eugeniu Rîbca: „În proiectul Codului serviciilor media audiovizuale avem mai multe articole care țin de acest aspect, de această problemă majoră pentru Republica Moldova. Pe de o parte, avem articolul 13 – informarea corectă a opiniei publice; articol prin care impunem cerințe foarte detaliate în ceea ce privește asigurarea tuturor opiniilor publice, difuzării opiniilor publice în emisiuni; pe de altă parte, mai avem prevederi în ceea ce privește producția locală. Am încercat să instituim în acest ultim context al obligației difuzării emisiunilor create pe teritoriul Republicii Moldova și în special cu suportul financiar și uman al fiecărei televiziuni, al fiecărui radio și anume în acest context încercăm să venim cu soluții în ceea ce privește combaterea propagandei. Cu titlu de exemplu, vă zic că pentru radiodifuzorii publici s-a instituit o cotă de 10 ore zilnic pentru emisiunile locale și în special pentru emisiunile proprii; cote care sunt diferențiate. Radiodifuzorii naționali de televiziune vor trebui să difuzeze cel puțin 8 ore ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Și pe final, dle Rîbca, cei pentru care sunt destinate serviciile media audiovizuale nu prea au pasiunea pentru texte de cod, de prevederi ș.a.m.d., cu atât mai puțin pentru efortul de a gusta toate sensurile noilor prevederi... Până la urmă, ce aduce nou și folositor pentru ei acest act, ca să fie foarte limpede pentru oricine se uită la televizor de exemplu sau ascultă radio?
Eugeniu Rîbca: „Prin noul proiect de lege încercăm să venim cu reglementări detaliate în special în raport cu televiziunile și radiourile care tradițional ocupă o cotă importantă a pieței audiovizuale, dar, totodată, încercăm să venim cu reglementări și obligații pentru autoritățile publice în ceea ce privește internetul, or majoritatea dintre noi tot mai mult și mai mult se informează de pe site-uri și chiar și atunci când este vorba de emisiuni radiofonice, emisiuni televizate, nu mai ajungem să privim televizorul decât indirect prin intermediul internetului. Și aici trebuie să venim cu o anumită ordine în ceea ce privește activitatea în domeniul audiovizualului.”