Președintele Igor Dodon are programată o întrevedere cu liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski. Cei doi ar urma să se întâlnească pe 25 aprilie, dar locul nu a fost încă stabilit, transmite Președinția. Agenda de discuții nu este publică, purtătorul de cuvânt al șefului statului, Maxim Lebedischi, precizând că nu poate oferi detalii despre subiectele care vor fi abordate în cadrul întrevederii. Cei doi au mai avut întâlniri anul trecut, dar în ultima vreme Krasnoselski a fost foarte critic la adresa lui Dodon. O opinie a evoluțiilor în negocierile de reglementare a chestiunii transnistrene într-un interviu cu expertul Ion Leahu, fost membru al Comisiei Unificate de Control.
Ion Leahu în studioul Europei Libere
Your browser doesn’t support HTML5
Expertul Ion Leahu răspunde întrebărilor Valentinei Ursu
Europa Liberă: S-a anunțat că șeful statului, Igor Dodon, se va întâlni cu liderul tiraspolean, Vadim Krasnoselski. Ce pot să decidă cei doi interlocutori?
Ion Leahu: „Experiența de mai mult de un an de zile a tentativelor de a se întâlni și a hotărî ceva acolo, la vârf, între ei doi, chipurile, ca doi lideri a demonstrat imposibilitatea unor asemenea decizii, hotărâri, acorduri simple, absolut simple și evidente motive – Dodon nu are putere administrativă și nici oarecare alta în Republica Moldova. Tot ce propune Chișinăul, absolut tot ce propune Chișinăul, dacă măcar o iotă contravine intereselor „Sheriff”-ului, intereselor structurilor care dirijează situația din stânga Nistrului, evident că nu se acceptă. Și din contra, să spunem așa, valul de înțelegeri, de acorduri, care au entuziasmat întreaga lume politică în Vest și în Est din toamna anului trecut, dacă le analizăm atent, ele au fost absolut toate pe placul Transnistriei, au fost în interesul Transnistriei.”
Europa Liberă: De la semnarea acestui pachet de înțelegeri între Chișinău și Tiraspol din decembrie și până astăzi, concret, ce s-a reușit să se implementeze?
Ion Leahu: „În primul rând, este hotărârea Parlamentului Republicii Moldova de apostilare a diplomelor pentru studenții din Transnistria. Asta de acum e bătută în cuie. Doi – s-a redus esențial plata pentru chirie pentru școlile moldovenești cu predare în grafia latină, s-a anulat plata, este una simbolică. Trei – mai puține cazuri, sunt, dar totuși mult mai puține cazuri sunt când li se creează obstacole în circulație. De obicei nu era zi în care autocarele cu elevi de la Grigoriopol spre Doroțcaia să nu fie de două-trei ori oprite și percheziționate. Asta s-a realizat. Și este încă un moment: chipurile că este o hotărâre a administrației de la Tiraspol prin care se reevaluează decizia din anul 2014 pentru fermieri.”
Europa Liberă: Când li se spune fermierilor că vor avea acces necondiționat la terenurile lor, Dvs. înțelegeți că cei care au avut în stăpânirea lor pământurile vor merge să însămânțeze, să aștepte să crească recolta acolo, nu vor mai fi împiedicați de către nimeni, pentru că e încurcată situația – o parte din acele pământuri erau luate în arendă de către alți agenți economici?
Ion Leahu: „Anume de atâta și am vorbit cu jumătate de gură, că nu-mi vine a crede că să fie problema rezolvată. Pornim de la faptul că hotărârile Tiraspolului intră în vigoare din august curent. Adică, practic anul curent agricol este pierdut.”
Europa Liberă: De ce s-a ales această dată?
Ion Leahu: „De ce s-a ales? Eu am mari dubii că s-a decis pentru august ca persoanele care se folosesc abuziv, ilegal de aceste terenuri să reușească să colecteze roada. Precis că o parte din terenuri sunt însămânțate, prelucrate de altcineva. Asta doi. Trei – pot să mai apară alte momente, care le vor permite lor să revadă, să reexamineze această decizie, doar Dvs. ați menționat că numai o parte din persoane fizice, proprietari intră în relații cu transnistrenii, primesc autorizația lor. În rest, marea majoritate și-au cedat drepturile lor liderilor, dar transnistrenii care în primul rând că nu au lege despre proprietate privată asupra pământului, în al doilea rând, ei nu lucrează, chipurile, cu intermediari, lucrează numai direct cu proprietarii terenurilor.
Deci, ei pregătesc probabil că alte șmecherii, alte impedimente ca persoanele să se hotărască – ori fragmentează din nou teritoriile, sustrag de la lideri procurile și fiecare dintre ei aparte se înregistrează. Și atunci ei primesc o posibilitate de a submina practic acest segment agricol al Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Igor Dodon aici, la microfonul Europei Libere, anunța că anul 2019 ar putea să devină un an hotărâtor pentru identificarea unei soluții durabile pentru criza transnistreană. De ce am pornit discuția de la întrevederea pe care urmează să o aibă șeful statului cu Vadim Krasnoselski, liderul regiunii transnistrene? Pentru că, după asta, Igor Dodon ar putea să se întâlnească cu Vladimir Putin, iar așa cum anunță președintele Republicii Moldova, problema transnistreană se regăsește în agenda celor doi șefi de stat – Igor Dodon și Vladimir Putin.
Ion Leahu: „Nu prea cred eu ca Vladimir Putin astăzi să fie preocupat de problema transnistreană. El fiind pus la perete, pus la zid de situația cu Marea Britanie, cu Skripal, cu alte momente, el, practic, e pus în situația în care ar putea fi supus și unui mai mare ostracism decât este astăzi din partea comunității internaționale, în situația în care francezii și cu Statele Unite ale Americii găsesc limbaj comun. Eu nu cred că lui îi arde acum de problema transnistreană. Problema transnistreană, practic, niciodată pentru Rusia nu a fost o problemă separată, ea a mers în legătură cu ceva – fie planul Novorossia în legătură cu Ucraina, fie în legătură cu Moldova, dar anume cu Moldova întreagă și de atâta a fost selectată o figură care neapărat va ceda Moldova Moscovei, de aceea eu nu cred…”
Europa Liberă: Care figură?
Ion Leahu: „Dodon! Doar este clar că din moment ce Dodon obține majoritatea puterii în Republica Moldova, adică și Parlamentul și Președinția, neapărat vor urma niște acorduri gen aderarea la Uniunea Vamală și asta încă e puțin, dar cel mai strașnic o să fie aderarea la Organizația Tratatului Securității Colective, OTSC (ОДКБ, rus.), ceea ce înseamnă că a doua zi tancurile rusești se aranjează pe Prut, iar rachetele se aranjează la punctele respective de lansare a rachetelor.
Așa că iată care e marele scop și deci să presupui că acum noi suntem pe calea soluționării problemei transnistrene și un element eficient, un element esențial al acestei căi ar fi întâlnirea lui Dodon cu Krasnoselski, mi se pare că acei care spun asta nu prea cunosc situația. Mai mult ca atât, dacă ați urmărit în ultimul timp declarațiile lui Rogozin, declarațiile lui Lavrov; Rogozin a spus franc și absolut denigrator la adresa Republicii Moldova că, chipurile, „noi nu vom admite niciodată reducerea nivelului statutului Transnistriei”. Ce înseamnă asta „reducerea nivelului”, doar oficial pentru Moscova Transnistria este parte componentă a Republicii Moldova suverane și independente?
Moldova o consideră parte componentă a unui stat integru, dar parte componentă, autonomie, autonomie lărgită, îngustă, dar totuși autonomie. Deci, Rogozin a spus clar, probabil că l-a luat limba înaintea gândului, că ei „nu vor admite ca Transnistria să devină autonomie a Republicii Moldova”, dar fără asta soluționarea nu poate să fie.”
Europa Liberă: Cele două guverne – de la Chișinău și Kiev – încearcă să stăpânească controlul pe segmentul transnistrean la frontiera moldo-ucraineană. Iată s-a anunțat că va fi efectuat acest control mixt, comun, ucraineni și moldoveni pe întregul perimetru. E un semnal care dă speranțe?
Ion Leahu: „Da, dna Valentina, este un semnal foarte important și un semnal care, într-adevăr, dă speranțe, numai că din altă parte. Problema e că nu numai politicienii rezolvă problema Transnistriei, mai sunt și oamenii de afaceri, mai sunt și oameni al căror venit depinde direct de situație. Se vorbește că apropierea într-o măsură oarecare a Chișinăului și a Tiraspolului a fost foarte puternic condiționată de poziția „Sheriff”-ului, care deține întreprinderea „Tirotext” care, la rândul său, a influențat structurile europene ca să fie amânate încă pentru un timp oarecare aplicarea pentru Transnistria a sistemului de preferințe comerciale.”
Europa Liberă: Deci, vă referiți la prevederile Acordului de Liber Schimb?
Ion Leahu: „Da. Vorba e în aceea că Acordul de Liber Schimb prevede că de acum din 2017 Transnistria urma să-și modifice legislația. În primul rând, să introducă taxa pe valoarea adăugată. Martînov, așa-zisul prim-ministru al lor, a spus că el n-are s-o introducă, pentru că ei nu au nici posibilitate juridică și nici cadre care ar putea implementa acest sistem de impozitare. Ei impozitează foarte simplu – ai primit 1.000 de ruble, dintr-însele 500 de ruble trebuie să le dai la stat și 500 îți rămân ție. Și gata.”
Europa Liberă: Dar acest efort comun moldo-ucrainean, totuși, poate să urnească carul din loc?
Ion Leahu: „Da, de acum l-a urnit. Și principalul e că au crescut brusc defalcările la buget, fie de la comerțul cu Vestul, cu Uniunea Europeană, fie de la comerțul cu Estul, cu Uniunea Vamală. Deci, esențial – cu Polonia de 13 ori, cu România de 50%, cu Germania… Practic se utilizează metalul, bumbacul de la „Tirotext”, o parte neconsiderabilă de băuturi alcoolice, încălțăminte, însă, totuși asta are loc – vin bani. De ce? Ucraina ne-a asistat să asigurăm controlul, ei nu mai pot ca altădată înlătura de la control tot volumul de mărfuri pe care îl exportă sau îl importă. Ei sunt nevoiți să facă evidența deschisă și evident că și defalcările au crescut.”
Europa Liberă: Au fost voci la Tiraspol care ziceau că se opun acestui control mixt moldo-ucrainean, inclusiv pe segmentul transnistrean al hotarului dintre cele două state.
Ion Leahu: „Asta-i vocea lui Ignatiev, vocea lui Safonov, adică îs vocile celor care sunt puși pentru aceea ca să nu admită niciun fel de apropiere între Chișinău și Tiraspol. Însă persoanele de afaceri care vor să lucreze mai departe, nu văd în asta nimic rău; înregistrează-te la Chișinău ca agent economic și adu toate bunurile din lume.”
Europa Liberă: Una din înțelegerile care se negociază acum – cea cu privire la plăcuțele de înmatriculare a transportului – ce credeți că va fi?
Ion Leahu: „Eu cred că asta o să fie unul din cele mai mari impedimente care o să fie în structura relațiilor Chișinău – Tiraspol, dacă Chișinăul încă o dată în plus nu va ceda categoric. Deci, absolut tot ceea ce se propune la momentul de față este în defavoarea Chișinăului dintr-un singur considerent – sistemul propus nu introduce în mod neapărat înregistrarea transportului la Chișinău.”
Europa Liberă: Dvs. ziceți că sunt cedări din partea Chișinăului, autoritățile statului zic că e un pas care se face în favoarea reintegrării celor două maluri ale Nistrului.
Ion Leahu: „Las’ să-mi demonstreze cei care spun lucrul acesta că persoanele care vor utiliza transport neînregistrat în Republica Moldova contribuie la reintegrarea Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Per ansamblu, toate aceste înțelegeri ar duce la aceea ca să se ajungă la soluționarea problemei transnistrene.
Ion Leahu: „Eu o să-mi cer scuze de la toți radioascultătorii Europei Libere, dacă o să fie așa. Repet: cu excepția problemei școlilor cu predare în grafia latină și poate-poate într-o măsură oarecare, dar asta-i foarte și foarte mare „poate”, cu terenurile arabile, restul, totu-i în detrimentul Republicii Moldova. Să vedeți câte probleme o să avem noi cu podul, care a fost deschis fără a pune măcar câteva condiții.”
Europa Liberă: Podul de la Gura Bâcului?
Ion Leahu: „De la Gura Bâcului, sigur că. Ei acolo construiesc…”
Europa Liberă: Acolo unde au instituit control cei din Tiraspol?
Ion Leahu: „Nu că au instituit control; ei construiesc un terminal cu multe posturi vamale, cu grăniceri fiscali etc., etc. Principalul e că în condițiile când se efectuează operațiuni de pacificare, când ar trebui de utilizat această operațiune pentru a reduce numărul militarilor neautorizați în Zona de securitate, ei din contra, îl triplează. Închipuiți-vă ce terminal acolo o să fie. Chișinăul dacă o să fie…”
Europa Liberă: Cum ar trebui să reacționeze Chișinăul?
Ion Leahu: „Chișinăul ar trebui să reacționeze în două direcții: în primul rând, în fiecare zi să bombardeze toate instituțiile participante la formatul „5+2” că asta este încălcare…”
Europa Liberă: Să le bombardeze cu mesaje?
Ion Leahu: „Da, cu acte, cu adresări, cu apeluri. Și în al doilea rând, să declanșeze un val de propagandă care să demonstreze inutilitatea circulației pe acest pod, ca să redirecționeze mașinile, transportul auto pe alte direcții. Las’ să pună ei acolo grănicerii ceia ai lor, ca să se joace în cărți zile întregi și atunci au să vadă că se poate și altfel.”
Europa Liberă: Deci, rămâneți pesimist?
Ion Leahu: „Din păcate, așa e.”
Europa Liberă: Între timp se propunea ca să fie elaborat, totuși, un proiect de statut pentru regiunea transnistreană. Soluționarea asta politică se apropie?
Ion Leahu: „Nu! Chișinăul niciodată nu a avut experiența elaborării unui asemenea proiect. De fiecare dată, fie că împrumuta, fie chiar direct solicita cum, de exemplu, „memorandumul Kozak”. Deci, Chișinăul nu are experiență, el nu poate să-și formuleze absolut clar viziunea. Chiar dacă luăm la bază legea din 2005 și pe urmă o mai creștem cu ceva, totuna rămân mecanismele, rămân multe alte momente care trebuie să se încadreze. Eu aș face un pas, primul pas, aș lua în mână Acordul din ’92…”
Europa Liberă: Acordul de încetare a focului?
Ion Leahu: „De încetare a focului, da. L-aș examina foarte bine, m-aș uita ce prevede acest document extraordinar de pozitiv și ce nu s-a făcut, de ce nu s-a făcut și să pornim de la aceea că să realizăm toate prevederile acestui acord.”
Europa Liberă: În baza acelui acord să se purceadă la identificarea unei soluții?
Ion Leahu: „Și în baza acestui acord de acum o să crească, să spunem așa, direcțiile identificării soluțiilor de reglementare totală și finală.”