Parlamentul de la Chișinău a adoptat în lectură finală un nou Cod al serviciilor media audiovizuale pentru a moderniza legislația privind posturile radio și de televiziune. Nota informativă atașată proiectului invocă mai multe motive: au apărut noi tehnologii; legislația autohtonă trebuie armonizată cu cea Uniunii Europene; s-a acutizat dramatic folosirea audiovizualului „în scopuri nedemocratice”, o aluze la așa-numita propagandă rusă.
Noul Cod menține interdicția retransmiterii emisiunilor cu conținut informativ, analitic, militar şi politic produse în state ca Rusia, care nu au ratificat Convenția europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră. Legea schimbă componența Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), stipulând că acesta este format din nouă membri aprobați de Parlament, din care cinci sunt delegați de societatea civilă, iar patru de autorități: unul de șeful statului, unul de guvern și doi de către Parlament, inclusiv unul reprezentând opoziția parlamentară.
Procedura actuală prevede că toți membrii CCA, instituția care supraveghează posturile de radio și tv, sunt delegați de societatea civilă, decizia finală aparținând parlamentului. Noul Cod mai conține prevederi pentru limitarea concentrației mass-media, în care se spune că o persoană fizică poate controla cel mult două licențe de televiziune, iar unul și același proprietar media nu poate deține mai mult de 35% din cota de audiență, pentru a nu deține o poziție dominantă în formarea opiniei publice. Proiectul Codului nou a fost elaborat de un grup de experți în frunte cu Asociația Presei Electronice cu sprijinul financiar al Consiliului Europei și ambasadei Statelor Unite la Chișinău, dar deputații i-au adus modificări, inclusiv în privința numirii membrilor CCA.