Cu numai trei luni înainte de a prelua pentru prima dată președinția prin rotație a Uniunii Europene, România, mai precis situația statului de drept, va face subiectul unei dezbateri în plenul Parlamentului European. Dezbaterea , inițiată de fracțiunea verzilor, va avea loc pe 3 octombrie iar premierul Viorica Dăncilă a fost invitată să participe.
Ska Keller, copreședinta fracțiunii verzilor în Parlamentul European
Copreședinta verzilor Ska Keller a declarat pentru portalul G4media că sunt mai multe motive pentru care s-a cerut discutarea situației din Rommânia: demiterea Laurei Codruța Kovesi de la șefia DNA în ciuda avizului negativ al CSM, modificările la Codurile Penale și violențele din 10 august împotriva protestatarilor pașnici. Keller a mai spus că ar fi nevoie de înființarea unei comisii care să monitorizeze situația statului de drept din România, iar Comisia ar trebui, în opinia ei, să demareze rapid o investigație pe această temă.
La sfîrșitul lunii octombrie, Parlamentul European va vota și o rezoluție în ceea ce privește situația din România. Pentru moment, eurodeputatul român Marian-Jean Marinescu, vicepreşedinte al grupului Partidului Popular European este singurul care a avertizat că există riscul ca și în cazul României să se activeze articolul 7 din Tratatul de la Lisabona, cum s-a întâmplat şi cu Ungaria miercuri, din cauza „derapajelor foarte vizibile".
Europarlamentara Judith Sargentini, autoarea raportului despre Ungaria, votează pentru aplicarea Articolului 7, Strasbourg, 12 septembrie 2018
Miercuri, Parlamentul European a votat pentru prima data lansarea procedurilor punitive prevăzute în articolul 7 al tratatului de la Lisabona împotriva Ungariei, criticată pentru devierea de la valorile statului de drept și democrației care stau la baza Uniunii Europene.
După ce cu o zi înainte, vorbind la Strasbourg, premierul ungar Victor Orban declara că Parlamentul European ar „jigni” Ungaria care este decisă să-și decidă singură politica de migrație, ministrul de interne Peter Szijjarto a continuat în același ton, calificând votul Parlamentului European drept o „răzbunare meschină” a politicienilor pro-imigraţie la adresa Budapestei. Szijjarto a afirmat că Ungaria va căuta mijloace legale pentru a contesta decizia, care consider el, ar fi fost luată în mod „fraudulos”, fără respectarea normelor relevante. Iar Polonia a asigurat că se va opune sancționării Ungariei. Polonia face și ea obiectul procedurilor de sancționare lansate însă în decembrie anul trecut de Comisia Europeană. Joi, Cehia s-a ridicat de asemeni în apărarea Ungariei. Cele trei țări central europene fac parte din Grupul de la Vișegrad în care se mai află Slovacia.