Jurnal.md îl citează pe europarlamentarul Siegfried Mureșan, care a comentat aexpulzarea celor 7 cetățeni turci, profesori de la rețeaua de licee „Orizont”. El susține că reținerea și deportarea acestora, confirmă corectitudinea cererii sale ca asistenței macrofinanciare pentru Republica Moldova să fie condiționată de respectarea statului de drept .
Your browser doesn’t support HTML5
Revista presei matinale, 14 septembrie 2018
Eurodeputatul vorbește despre o încălcare flagrantă atât a legilor din Republica Moldova, cât și a convențiilor internaționale. În opinia lui, lipsa de transparență a autorităților confirmă nerespectarea tuturor procedurilor. „Un lucru este cert, Uniunea Europeană nu poate avea încredere în Guvernul de la Chișinău”, a mai notat Siegfried Mureșan.
Cotidianul.md publică un editorial semnat de Vitalie Călugăreanu, în care acesta se referă la politicienii de la putere, pe care îi aseamănă cu niște „vânzători de minciuni”. El notează că una din promisiunile electorale din 2014 ține de apropierea și integrarea Moldovei în Uniunea Europeană, însă, continuă acesta, cu actuala guvernare, Moldova a făcut constant pași înapoi pe calea integrării europene din cauza rezistenței patologice la reforme a unor oameni care se tem de pușcărie. Din cauza lor, mai scrie acesta, am ratat finanțarea din partea UE, din cauza legilor votate de ei, care legalizează banii murdari, riscăm izolarea internațională, riscăm să pierdem și banii de la FMI și BM. În opinia lui Vitalie Călugăreanu, cu cât mai mari vor fi problemele oamenilor, cu cât mai înfricoșătoare va fi sărăcia, cu atât mai vulnerabili vor fi cetățenii… Și cu atât mai ușor le va fi speculanților politici să convingă poporul că ei sunt salvatorii, este de părere jurnalistul.
Alegerile prezidențiale ar putea avea loc la altă dată decât cea anunțată, consideră analistul politic Vlad Țurcanu, citat de agora.md. Expertul nu exclude probabilitatea ca scrutinul electoral să se desfășoare până la finele anului curent, precizând că dacă se va întâmpla așa, atunci va fi clar că cetățenii au de a face cu o grupare politică care nu ține cont de niciun fel de reguli democratice. Analistul mai spune că nu a îndepărtat nimeni sabia lui Damocles, care planează asupra rezultatelor alegerilor locale, și nu există certitudinea că nu se va întâmpla la fel cu unii reprezentanți ai opoziției. „Ceva trebuie să se întâmple înainte de alegeri pentru ca să avem senzația că participăm la un exercițiu electoral serios, nu la o mascaradă”, a mai adăugat Țurcanu.
Jurnaliștii de la portalul Deschide.md l-au întrebat pe fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, dacă șeful statului, Igor Dodon, poate candida la parlamentare pe listele PSRM. Acesta a precizat că deși s-ar părea că în Codul Electoral nu există prevederi care ar interzice președintelui țării să candideze pe listele unui partid, acesta ar putea fi împiedicat în baza unui hotărâri a Curții Constituționale din 12 decembrie 2017. Potrivit acesteia, notează Tănase, Președintele Republicii trebuie să facă dovada imparțialității şi neutralității sale politice. Totodată, în decizia la care a făcut referire ex-președintele Înaltei Curți, se mai spune că șeful statului este obligat să acționeze în interesele întregii societăți, şi nu ale unei părţi a acesteia, ale unui grup sau partid politic. „Președintele țării nu poate fi membru al unui partid politic și nu poate promova sub nici o formă interesele unui partid politic”, a mai punctat Alexandru Tănase.
Reporterii Ziarului Național scriu că așa-numita „zi a tăcerii”, adică ziua de dinaintea datei alegerilor din R. Moldova, când nu se mai permite agitația electorală, ar putea rămâne în Codul Electoral al R. Moldova. Jurnaliștii s-au referit la dezbaterile organizate de Comisia juridică a parlamentului, în cadrul căreia au fost discutate prevederile legislației electorale, inclusiv nevoia reglementării agitației electorale on-line după anularea recentă a rezultatelor alegerilor din Chișinău. Astfel, unii participanți s-au pronunțat pentru limitarea posibilității de a sponsoriza postări pe paginile oficiale de pe rețelele de socializare în ziua alegerilor, precizând că acestea ar influența decizia alegătorilor. Prezent la dezbateri, expertul Pavel Postică de la Asociația „Promo-LEX” a propus ca autoritățile să introducă restricții acolo unde pot controla procesul - „zi a tăcerii” în secțiile de vot sau limitarea postărilor plătite de pe rețelele de socializare. Deputatul democrat Sergiu Sârbu s-a arătat însă sceptic de faptul că Parlamentul va găsi o soluție, întrucât nu ar exista o expertiză internațională la acest subiect.
Deschide.md mai scrie că magistrații Curţii Supreme de Justiţie au anulat Hotărârea Adunării Populare a Găgăuziei din 2016 privind aprobarea unei legi a învățământului în cadrul autonomiei, separată de Legea Învățământului din Republica Moldova. CSJ consideră hotărârea respectivă ca fiind ilegală și emisă contrar prevederilor legii. Jurnaliștii precizează că acest caz a ajuns în atenția justiției moldovene după ce, în 2016, Adunarea Populară a Găgăuziei a aprobat o Hotărâre prin care a fost adoptată o lege separată a educației pentru autonomia găgăuză. Ministerul Educației a atacat în instanță acea hotărâre, motivând că documentul vine în contradicție cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova şi, în special, cu ale legislaţiei naţionale, care formează cadrul juridic al educației.