Asociaţia Traducătorilor Profesionişti din Republica Moldova este o organizaţie non-guvernamentală non-profit, fondată în 1998 şi care întruneşte 50 de membri activi. Despre meseria de traducător – un interviu cu președinta acestei asociații, Eleonora Rusnac.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviu cu Eleonora Rusnac
Eleonora Rusnac: „ Noi ne-am apucat să facem asociație, 17 persoane, fără să știm prea multe din ce trebuie să facă o asociație de acest gen. Vai, dar atunci era ceva pe care nu-l avem astăzi – entuziasmul! Atunci traduceam și eram puțini, în special traducătorii română/engleză, fiindcă în timpul sovietic cei mai mulți studenți, elevi care învățau limba engleză erau ruși. Așa erau timpurile, se considera că basarabenii nu au capacități să învețe engleza, lasă-i cu franceza. Însă cei care totuși am avut norocul să cunoaștem engleză, eram foarte solicitați.”
Europa Liberă: E interesantă totuși viața de traducător, cunoști multe personalități.
Cei care totuși am avut norocul să cunoaștem engleză, eram foarte solicitați...
Eleonora Rusnac: „Da, un traducător are această oportunitate să întâlnească, să cunoască persoane din diferite țări, persoane cu diferite abilități, cunoștințe, profesii diferite. Este o oportunitate să înveți foarte multe lucruri și faci acest lucru pe gratis. De exemplu, a fost seminarul dedicat cunoștințelor deschiderii unei afaceri – ce constituie lumea businessului, care sunt calitățile de care trebuie să beneficieze o persoană pentru ca să reușească în această lume a afacerilor care devine din ce în ce mai competitivă. Chiar și pentru mine a fost interesant să știu care sunt acele calități. Ei, bine, eu ca traducător am ajuns la concluzia că eu nu sunt bună pentru om de afaceri, dar măcar știu unde mă găsesc, dar sunt bună ca traducător, că lumea din sală a înțeles perfect ce trebuie să facă, cum să procedeze, care sunt acele lucruri de care trebuie să țină cont atunci când trebuie să deschidă o afacere. Și tot așa, tematicele sunt foarte diferite. Bine, că nu mă aventurez să zic că o să învăț și medicina prin traducere, dar politică, educație, business și multe, multe alte teme. Este o oportunitate să cunoști mult.”
Europa Liberă: Eleonora Rusnac câte limbi cunoaște?
Eleonora Rusnac: „Eu m-am format ca traducător și profesor în timpul sovietic, iar atunci nu se încuraja să știi prea multe limbi, de aceea totul s-a redus la limba pe care am făcut-o, am învățat-o la universitate, de fapt, două – limba engleză și limba franceză.”
Europa Liberă: Traduceți și din rusă?
Eleonora Rusnac: „Nimeni nu ne întreabă pe noi, traducătorii basarabeni: „Știți să traduceți din rusă în română, din rusă în engleză”? Uite, pe mine lucrul acesta chiar mă supără foarte des, că nu se întâmplă și cu traducătoarele de limbă rusă, pe ele nu le pune în situație să fie într-o sală unde se vorbește în română și să zică: „Haideți, traduceți”. Deci, dar de ce se întâmplă inversul? Nici până acum nu știu. Dar bine că cunosc rusa, că venim, iarăși zic că venim din timpurile sovietice și atunci nu se putea altfel. Și acum fac și din rusă, și din engleză în rusă. Dacă trebuie, facem.”
Europa Liberă: Care sunt criteriile pe care trebuie să le urmărim pentru a ne da seama dacă avem în față o traducere de calitate?
Limba română a fost și ea cenușăreasă...
Eleonora Rusnac: „Criteriile sunt foarte multe. În Republica Moldova traducerile, din păcate, din engleză, să zicem, în română sau din franceză în română sunt de o calitate mai slabă decât traducerile din română în engleză sau din română în franceză. Și foarte des mi-am pus această întrebare: de ce? Până la urmă, am ajuns la concluzia că limba română a fost și ea cenușăreasă și oamenii nu au apucat s-o învețe bine și să vorbească fluent, și să se exprime la subiect, iar nouă, traducătorilor, ne este foarte și foarte greu uneori să facem traduceri calitative anume din aceste considerente, dar oricum îți dai seama imediat când vezi o traducere dacă e calitativă sau nu, te uiți cât de bine sună în limba română, rusă și, invers, în limba engleză. Când traduci în engleză, tu trebuie să fii acel englez care citești documentul acesta și să vezi: este pentru mine pe înțelese sau nu este. Din păcate, avem traduceri pe care le citești în engleză și ele sună parcă sunt scrise în română sau le citești în engleză și sună parcă sunt rusești din cauza propozițiilor care se fac după modelul limbii pe care o cunoști. Aceasta ar fi o calitate – să fie pe înțelesul acelui cărui îi este destinată.”
Europa Liberă: Problema este că nu există două limbi în lume care să se suprapună perfect semantic. Apoi sunt și jocurile de cuvinte, intraductibile uneori, sau cuvinte care într-o cultură au o bogăție semantică aparte, pe care nu o regăsești niciunde altundeva. Iată, în cazul acesta cum te descurci?
Este o frumusețe să citești în engleză, să vezi modul cum se explicau ei atunci, cum vorbeau...
Eleonora Rusnac: „Întrebarea Dvs. chiar îmi place, fiindcă eu la cursurile pe care le facem noi pentru traducătorii începători, dar nu numai, încerc să le fac pe aceste persoane să înțeleagă frumusețea limbii în care traduc. Iar o limbă în care traduci fără acele întorsături, fără acele lucruri specifice, dacă nu există, ea își pierde din frumusețe, iar tu ca traducător poți să faci această traducere să sune englezește, franțuzește sau în altă limbă numai dacă cunoști asemenea fraze specifice. Iar aceste fraze specifice sau alte particularități le poți ști numai dacă citești. Un obicei al meu încă și până acum este să citesc în limba engleză sau în franceză, sau chiar și în rusă. N-o să mă credeți, eu citesc „Frații Karamazov”, și anume din aceste considerente – să cunosc limba. Și pe urmă este o frumusețe să citești în engleză, să vezi modul cum se explicau ei atunci, cum vorbeau. Uitați-vă, am citit recent „Mica Dorrit”, se numește o carte a lui Dickens, „Little Dorrit”. Este o frumusețe să vezi câte detalii îți spune Dickens despre modul cum se vorbea atunci, care erau acele reguli care trebuiau respectate... Cum altfel poți să le știi? Iar dacă le citești, poți și tu la un moment dat, mai pui câte un lucru frumos.”
Europa Liberă: Credeți că există un har special pe care ar trebui să-l aibă un traducător bun?
Eleonora Rusnac: „Da, există un har, dar cel mai mult poate câștiga un traducător și să se numească bun numai prin experiența și lucrul pe care îl depune zi cu zi. El în fiecare zi mai învață ceva și atunci acestea se adună. Asta este ceea ce se numește experiență și traducător de calitate.”
Europa Liberă: În Republica Moldova se poate trăi din traduceri?
R.Moldova prezintă un interes special. Nu-mi pot explica – atâtea seminarii, atâtea delegații, atâția oameni străini...
Eleonora Rusnac: „Se poate. Și foarte bine! Nu vreau să obijduiesc pe altcineva care vine din altă profesie, dar noi, traducătorii, chiar avem noroc că există aceste dezvoltări în societate, lumea devine mai mobilă, toți călătoresc. Noi suntem și noi obiectul unor interese ale altor actori din exteriorul țării, care dau năvală. Eu vreau să vă zic că chiar Republica Moldova prezintă un interes special. Nu-mi pot explica – atâtea seminarii, atâtea delegații, atâția oameni străini. Și toți au nevoie de un traducător bun. Din păcate, și în profesia noastră dau năvală tot felul de oameni care nu ar trebui să se apuce să facă traduceri, fiindcă faptul că tu ai fost peste hotare și vorbești acolo o limbă cât de cât încă nu înseamnă că tu poți să traduci, să găsești echivalentele în limba ta natală sau, invers, în limba în care traduci. „Ținte”, așa se numesc...”
Europa Liberă: Știți că acum există tendința asta ca generațiile tinere să cunoască cât mai multe limbi și chiar printre tineri găsești poligloți. Se zice că a cunoaște limbi înseamnă a acumula bogății, bogății spirituale. Credeți că ar putea să ajungă un timp când nu va mai fi nevoie de traducători?
Eleonora Rusnac: „Traducătorii vor exista. Această meserie încă mult timp va dăinui din considerente că numai un profesionist poate să găsească echivalentul și să transmită anume ceea ce a vrut vorbitorul. Vorbitorul uneori nici el nu se exprimă prea bine, să-și exprime gândul, dar, dacă tu ești un traducător bun, tu ghicești, ghicești ce vrea el să spună. Și atunci este bine. Și acest lucru e valabil și în traducerea scrisă.
Mă bucur că lumea din ce în ce mai mult vorbește mai multe limbi...
Deci, ca să găsești varianta cea mai potrivită, tu chiar uneori poți să îmbunătățești originalul și să-i transmiși cititorului sau celui care ascultă acel gând frumos pe care omul a dorit să-l transmită. Deci, eu cred că traducătorii vor avea de lucru, dar mă bucur că lumea din ce în ce mai mult vorbește mai multe limbi și asta înseamnă că ei vor putea să citească mai mult și să reacționeze la lucrurile care nu sunt prea bune; bune din punctul de vedere al calității. Din păcate, vedem acest lucru în traducerile scrise cel mai des, dar și în traducerile verbale încă mai vedem în societate tot felul de perle care pe noi, traducătorii, ne amuză foarte tare. Așa, ca să vă distrez, colega mea traducătoare de italiană îmi spune tot timpul câte ceva.
De exemplu, călătorește în mașină cu un italian care vorbește foarte mult și tot timpul, la fiecare pas, spune „magare, magare...”, iar cel de alături, care vrea să facă și el o glumă sau chiar nu știa, un vinificator, la sfârșit zice: „Cât o să mă mai facă acesta măgar?...” Deci este acea situație când lumea își închipuie că vorbește și cunoaște o limbă, dar ca atare nu poate să cunoască toate acele subtilități pe care le cunoaște un profesionist și sperăm că membrii asociației noastre chiar pot să se numească acei profesioniști care foarte des sunt apreciați anume din acest punct de vedere. Pe ei se poate conta, ei sunt cei care sunt invitați la cele mai importante evenimente din considerente că angajatorul vrea să aibă un produs veritabil, să nu nimerească în niște situații confuze când nu se înțelege ce spune unul și ce înțelege celălalt.”
Europa Liberă: Mulțumim mult pentru întâlnirea frumoasă pe care ne-ați oferit-o. Succese mari și în continuare!
Eleonora Rusnac: „Și eu vă mulțumesc. Și Europa Liberă este un radio veritabil, eu îl ascult foarte des. Cred în acele lucruri care răsună și pe care le puneți dvs. pe post.”