Decizia Curţii Constituționale de a nu permite cetăţenilor din diaspora să voteze în baza pașaportului expirat sau cu buletinul de identitate demonstrează duble standarde. De această părere este expertul în politici publice Ștefan Gligor, citat de IPN. El aminteşte că în 2016, când votarea în baza documentelor expirate a fost permisă printr-o decizie a Curții Constituționale, guvernarea nu a realizat impactul pe care îl poate avea diaspora care a ieşit în număr record la alegeri. „În această campanie electorală ei înțeleg foarte bine care este miza, este foarte important pentru ei, întregul sistem a fost construit pe miza acestor alegeri parlamentare”, crede Ștefan Gligor. Ion Guzun, jurist la Centrul de Resurse Juridice, precizează că Legea Fundamentală stabilește că orice persoană are dreptul la vot și stabilește actele în baza căreia o poate face, dar nu indică faptul că dacă o persoană are actul expirat, nu mai are dreptul să voteze. Potrivit lui, acum, cetățenii aflați peste hotarele țării sunt în situație inegală cu cei aflați în Republica Moldova. „Această decizie a fost una prin care se vede o undă politică pe tot parcursul acestei hotărâri”, a mai spus Ion Guzum.
Unimedia.info publică la acelaşi subiect opinia juristei Nadejda Hriptievschi. „Sunt profund dezamăgita de decizie. Curtea a avut o șansă să clarifice niște lucruri şi să nu mai lase asemenea decizii de la alegeri la alegeri la cheremul CEC. Dar în loc să consolideze dreptul la vot, Curtea da o „lecție" cetățenilor de peste hotare - îngrijiți-vă să vă schimbați pașapoartele la timp”. Jurista crede că e o decizie disproporțională. Ea aminteşte că la scrutinele anterioare cetăţenii din diaspora au putut vota cu acte expirate, iar în 2014 CSJ a constat că votul în baza actelor cu termen de valabilitate expirat nu creează risc de vot multiplu şi falsificare a rezultatului alegerilor. Directorul de programe Promo-LEX, Pavel Postică, crede şi el că decizia Curţii este una „incorectă, regretabilă și inexplicabilă”.
Pentru prima oară în ultimul deceniu în Parlament riscă să nu intre nici un partid unionist, scrie editorialistul Petru Bogatu pe deschide.md. „Cauza românească în programele partidelor proeuropene ori străluceşte prin absenţă, ori e codificată…”, observă comentatorul. El vorbește despre o situație paradoxală ce s-a creat în Moldova, cea că numărul unioniștilor crește, iar acest fapt nu-și găsește expresia adecvată pe scena politică. „Unioniştii sunt puşi în situaţia să voteze altceva decât îşi doresc”. Petru Bogatu consideră că vina pentru situaţia creată o poartă politicienii şi liderii de opinie care „au pierdut contactul cu realitatea, cu ascensiunea curentului unionist”. Soluţia propusă de editorialist e ca lumea să depăşească ispita oportunistă de a vota un surogat, nu un partid unionist autentic. numai că pentru aceasta e nevoie de o schimbare a clasei politice.
Comentatorul portalului ava.md Vitalie Andrievschi se întreabă într-un articol ce ne aşteaptă după scrutinul din 24 februarie: dezvoltare sau război. El laudă realizările guvernării democrate şi se întreabă de ce ar fi în stare opoziţia dacă eventual câştigă alegerile. „Ce va face concret opoziţia dincolo că va investiga pe cei din actuala putere? Va continua ea oare proiectele sociale şi de infrastructură ale democraţilor?”, se întreabă între altele comentatorul. Concluzia sa este că deocamdată avem pe de o parte guvernarea care vrea să făurească ţara şi opoziţia (blocul ACUM şi PSRM) care vrea să lupte, să destabilizeze situaţia.
În orice configuraţie, viitorul Parlament de la Chișinău va fi unul pro-Kremlin, respectiv anti-european și anti R. Moldova, anticipează Tudor Cojocariu într-un articol de opinie publicat de moldova.org. „De la PSRM până la PDM, PCRM și Partidul ȘOR, partide cu șanse mari de a forma o coaliție post-electorală, toate s-au dovedit a fi adepte ale autoritarismului putinist... Doar PDM s-a autointitulat partid pro Moldova, dar transpare din ce în ce mai mult relația de subordonare dintre Plahotniuc și Dodon”, notează autorul. Concluzia la care ajunge el e că amenințarea instaurării „unei grupări trans-partizane de admiratori lacomi ai lui Putin este una reală”, motiv din care Cojocariu îndeamnă lumea să iasă la vot pentru a nu admite acest pericol.
Tot pe deschide.md Alexandru Vakulovski notează că actuala campanie electorală i se pare extrem de anemică, chiar dacă „politicienii bagă în ea bani serioși și poate și puțin... suflet”. „Ai impresia că la socialiști muncește doar Dodon, care de fapt nu muncește, ci declară că își promovează Președinția… Blocul ACUM se mișcă și el anemic... Guvernanților de la PD le convine, când opoziția doarme sau e amorțită...” El mai observă că pentru a motiva lumea să iasă la vor, guvernanții au lansat un referendum consultativ. „Dar referendumul consultativ doar consultativ rămâne: ei se consultă, asta nu înseamnă însă că părerea noastră contează. Cu alte cuvinte, ne cam duc cu bombonica”, observă autorul.
Republica Moldova este al treilea cel mai corupt stat din Europa, titrează cotidianul.md cu referire la un raport al Transparency International. Dintre țările europene, mai prost decât Republica Moldova stau doar Ucraina și Federația Rusă. Datele, examinate alături de studii privind starea democraţiilor, arată că există o legătură între nivelul corupţiei şi sănătatea unei democraţii, se mai spune în articol. „Democraţiile complete au o medie de 75 de puncte, în timp ce la democraţiile „defecte” media este 49 de puncte. Regimurile hibride – care au tendinţe spre totalitarism – au media de 35 de puncte. Regimurile autoritare au cel mai scăzut punctaj, cu o medie de 30 de puncte”.