Summit-ul informal al Uniunii Europene, de marți seară, de la Bruxelles, s-a încheiat fără ca liderii europeni să anunțe cine sunt candidații lor pentru funcțiile de conducere din UE. Ceea ce nu este o surpriză. Cancelara germană Angela Merkel a declarat că liderii europeni i-au încredinţat preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, mandatul de a conduce negocierile privind viitorul preşedinte al Comisiei Europene. Misiunea sa va fi să negocieze cu cei 28 de lideri ai UE, precum şi cu Parlamentul European, pentru a se ajunge la un acord cu privire la un candidat până la summit-ul din 20-21 iunie.
Cancelara germană și-a reafirmat totodată sprijinul pentru sistemul „candidatului cap de listă”, care presupune ca liderii europeni să propună la conducerea Comisiei pe candidatului celei mai puternice fracțiuni parlamentare. Numeric, acesta ar fi germanul Manfred Weber, care însă nu pare să se bucure de sprijinul multor lideri europeni.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a pus din nou sub semnul întrebării acest principiu al „candidatului cap de listă” sau Spitzenkandidat, afirmând că noua numire trebuie să țină cont de noile realități ale unui Parlament European în care cele două mari familii politice, conservatorii europeni și social-democrații, nu mai au majoritatea. Macron a pledat pentru un „candidat sau o candidată” care să aibă nu numai „cea mai bună calificare”, dar și charismă și o personalitate puternică. A fost singurul lider care a dat și câteva nume: francezul Michel Barnier, negociatorul european pentru Brexit, și daneza Margrethe Verstager, comisar pentru concurență.
Donald Tusk, președintele Consiliului, a ținut să precizeze că și-ar dori să fie respectată paritatea de genuri de data aceasta.
Principalele funcții care vor trebui repartizate sunt: președintele Comisiei Europene, cel al Consiliului, cel al Parlamentului European, apoi Înaltul Reprezentant pentru politică externă (Federica Mogherini actualmente) și guvernatorul Băncii Centrale Europene.