Termenul de depunere a cererilor de înregistrare în campania electorală pentru alegerile locale din 20 octombrie expiră peste zece zile. Dar pretendenții la funcțiile de primari și consilieri nu par să se grăbească, deși prin această temporizare își scurtează și perioada de campanie. Intriga și miza cea mai mare rămâne în Chișinău: blocul ACUM, de exemplu, aflat în coaliție cu PSRM, nu și-a anunțat deocamdată oficial candidatul.
Învingătorul cursei de acum un an, nelăsat de justiţie să-şi ocupe fotoliul din primărie, Andrei Năstase, contracandidatul său socialist învins atunci de Năstase, Ion Ceban, fostul primar interimar ajuns mai întâi în consiliul local, iar apoi în fruntea primăriei capitalei cu partidul lui Leancă, Ruslan Codreanu. Fostul procuror şi fratele democratului Dumitru Diacov, Ivan Diacov, un fost membru al Consiliului Superior al Magistraţilor, Teo Cârnaţ, doi activişti civici, Andrei Donică şi Victor Chironda, fostul primar al Chişinăului cu aproape trei mandate în spate, liberalul Dorin Chirtoacă, şi fostul său coleg de partid, unionistul Valeriu Munteanu.
Sunt cei care au semnalat că se vor lansa în bătălia din Chişinău, o competiţie care, potrivit majorităţii observatorilor, va testa atât popularitatea, cât şi trăinicia noii coaliţii de guvernare.
Cu zece zile înainte de încheierea etapei de înregistrare, procedurile au fost trecute deocamdată doar de trei, inclusiv socialistul Ion Ceban. Participarea din partea blocului ACUM a lui Andrei Năstase, vice-premier în guvernul Maiei Sandu, a fost nesigură până zilele trecute, când a fost confirmată mai întâi de Sandu, apoi şi de Năstase. Democraţii, care abia şi-au ales un nou lider după plecarea din fruntea partidului şi din ţară a lui Vlad Plahotniuc, nu şi-au anunţat candidatul.
Ceea ce îi împiedică pe independenţi, cum e de exemplu Codreanu, să-şi depună mai iute actele la autorităţile electorale şi să-şi înceapă campania e obligaţia de a colecta mai întâi 10 mii de semnături de sprijin, o obligaţie pe care o contestă atât competitorii electorali, cât şi organizaţiile neguvernamentale de observare a alegerilor, printre ele Promo-Lex, dar care în mod inexplicabil a fost lăsată intactă în legislaţia electorală de către noile autorităţi.
„Este o discriminare faţă de cei care nu vor să se afilieze neapărat cu un partid. În 2011 erau 5 mii şi ei din 2011 şi până acum le-au ridicat la 10 mii. Eu raţiuni logice nu văd”, ne-a spus astăzi Ruslan Codreanu despre condiţia înaintată de legislaţie doar independenţilor, nu şi candidaţilor cu partid în spate.
Preocuparea ce persistă în mediile analiştilor e legată însă mai ales de şansele candidaţilor, precum şi de probabilitatea, estimată de politologi drept extrem de mare, ca tradiţionalul avans al dreptei pro-europene să fie răsturnat în acest scrutin în favoarea pro-ruşilor lui Igor Dodon. Premise pentru o astfel de evoluţie ar fi mai multe, dar cel mai frecvent pomenite în comentariile analistilor sunt aşa-zisele „erori” ale componentei pro-europene a coaliţiei guvernamentale în coabitarea din ultimele trei luni cu socialiştii care, în cumul cu o prestaţie sub aşteptări la interne a potenţialului candidat al ACUM, Andrei Năstase, riscă să-i complice acestuia şansele de izbândă.