Mold-street.com documentează un procuror, în gestiunea căruia tocmai au ajuns două dosare de rezonanţă, inclusiv cel cu privire la concesionarea aeroportului, şi un judecător care a luat decizii în favoarea convocării controversatei Adunări generale a magistraților.
În primul caz e vorba de Victor Muntean, procurorul care a primit din mâinile lui Eduard Harunjen distincția de „cel mai bun în profesie”. Mold-street însă enumeră o serie întreagă de dosare extrem de importante de care s-a ocupat acesta, de unele şi câte 10 ani, şi care îi face pe jurnaliștii publicației să pună la îndoială că va judeca pe măsura așteptărilor două noi dosare din gestiunea sa, Unibank şi concesionarea aeroportului.
În cel de-al doilea caz, vorbim de judecătorul Curţii Supreme de Justiţie, Oleg Sternioală, unul dintre magistraţii care au lăsat în vigoare decizia de a obliga CSM să convoace adunarea magistraţilor. Numele lui Sternioală apare şi în lista de judecători pe care s-a plâns Mihai Murguleţ că l-ar fi presat ca să ia anumite decizii pe cauze penale. Doi ani în urmă, scrie mold-street.com, într-un dosar în care apare numele magistratului respectiv, Banca Națională a Moldovei (BNM) sancționa patru persoane din fosta conducere a Victoriabank cu o amendă totală de 496.071 lei, pentru încălcări ale legislației. Era vorba de Natalia Politov-Cangaș (fosta președintă a băncii), Corneliu Ghimpu (prim-vicepreședinte), cunoscut și ca nepotul fostului președinte al R.Moldova, Mihai Ghimpu, Ludmila Vangheli (vicepreședinte) și Elena Goncear (vicepreședinte).
Report.md scrie despre tema unirii, care este extrem de sensibilă pe cele două maluri ale Prutului. „Mai ales în Republica Moldova. A lua în răspăr acțiunile pretinșilor lideri unioniști - unii dintre ei care călăresc ideea unionismului de aproape trei decenii - este ca și cum ai vorbi de rău Biserica sau sfinții”, notează autorul, Vitalie Călugăreanu. El constată, totodată, dispersarea electoratului unionist în mai multe partide care „luptă extrem de agresiv între ele”. După 2010, potrivit autorului, interesul Rusiei de a anihila acest segment electoral a coincis cu cel al oligarhului Plahotniuc, care l-a dispersat ca să nu-i creeze probleme – din electoratul unionist făcând parte, în general, intelectuali cu viziuni proeuropene. Editorialistul mai observă că „de retorica unionistă au nevoie și cei mai vehemenți oponenți ai unioniștilor - forțele pro-ruse. Până nu demult PCRM și Vladimir Voronin, iar acum Igor Dodon și PSRM. Aceștia alimentează masiv ura față de curentul unionist din Republica Moldova. Fără această sperietoare, PSRM și Igor Dodon ar rămâne fără „muniție” electorală”.
Deschide.md publică un punct de vedere al lui Petru Bogatu, care este convins că în Chișinău favorit este Octavian Țîcu, candidatul Partidului Unității Naționale (PUN). „El pare să aibă mai mulți sorți de izbândă decât alți concurenți unioniști înscriși în competiția electorală. Atuurile sale sunt coerența discursului politic, vizibilitatea, imaginea de intelectual rafinat, reputația de vechi militant al reîntregirii naționale românești”, scrie Bogatu. Dacă la această etapă unioniștii vor căuta un candidat ideal, dovedind lipsă de pragmatism, campania electorală va fi un fiasco pentru cauza europeană și cea românească, este de părere editorialistul.
Într-un editorial pentru ziarulnational.md, Nicolae Negru afirmă că, de acum încolo, vom avea două mesaje geopolitice valabile, unul din partea Guvernului, altul din partea președintelui, ca pe timpul lui Plahotniuc. „Cu diferența că atunci mesajele lui Dodon nu contau ca acum. Acum ele contează mai mult decât mesajele „ACUM”, aducând prejudicii mult mai mari intereselor Republicii Moldova”, scrie Nicole Negru. El se întreabă cine garantează că Dodon a rupt relația cu Plahotniuc și nu acționează în interesul oligarhului fugar, urmărit de comandouri străine?
Ziarul de Gardă (zdg.md) scrie într-un articol întitulat „Justiţie în blocaj” despre motivele CSM pentru care nu recunoaște hotărârile Adunării judecătorilor. Hotărârea Curții de Apel Chișinău din 20 septembrie 2019, prin care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a fost obligat să convoace Adunarea generală extraordinară a judecătorilor, a devenit irevocabilă abia în seara zilei de 26 septembrie, când s-a pronunțat Curtea Supremă de Justiție (CSJ), pe când încheierea CA Chișinău din 24 septembrie, care stabilea desfășurarea Adunării la 27 septembrie, nici astăzi nu este definitivă și irevocabilă, deoarece nu a fost examinată încă de CSJ, notează ZdG.