Metamorfozele Platformei DA: De la Maia Sandu la candidatul apartinic. Cine îl înfruntă pe Dodon în alegeri? – așa este intitulat un editorial semnat de Alexandru Damian pentru portalul Cotidianul. Partidul Platforma Demnitate și Adevăr insistă pe așa zisa identificare a unui candidat „apartinic” în perspectiva alegerilor prezidențiale, ceea ce înseamnă că Maia Sandu ar fi astfel exclusă din start, se scrie în material. Autorul opinează însă că firul logic ar impune susținerea candidatului pro-european cu cele mai mari șanse să câștige alegerile prezidențiale, iar discuția ar trebui pornită de aici. „Ping pong-ul de Facebook între PP-DA și PAS nu face decât să alimenteze orgoliile unor membri din cele două partide și să enerveze potențialii votanți”; consideră Damian. Candidații la prezidențiale nu se scot din joben dacă vrei să câștigi, mai ales când alegerile bat la ușă, notează autorul. „Pare clar că insistența PP-DA nu are în spate nicio analiză a intențiilor de vot sau preferințe în rândul electoratului”, susține Alexandru Damian.
IPN îl citează pe comentatorul politic Corneliu Ciurea care afirmă că Andrei Năstase, prin condiționările pe care le înaintează, nu neapărat vrea să-i blocheze Maiei Sandu participarea în aceste alegeri. „Ceea ce face domnul Năstase cu mult timp înainte de alegeri este să vină cu o serie de condiții pentru a porni un set de negocieri care va avea o continuitate. Primul pas pe care trebuie să-l facă PAS este să intre în acest joc”, susține comentatorul. Potrivit lui, Andrei Năstase a făcut această propunere pentru că este în mod evident dezavantajat față de președinta PAS.
Dacă la alegerile prezidențiale din această toamnă va fi propus un candidat apartinic din partea Blocului ACUM, Igor Dodon ar putea câștiga un nou mandat de șef al statului. De această părere este expertul Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS), Vladimir Kulminski, transmite TV8. „Asta va fi pur și simplu o greșeală strategică…Eu cred că aici de fapt apele se vor liniști și toată lumea se va așeza la masa de negocieri. În opinia mea va fi ales un candidat care are cele mai mari șanse de a câștiga aceste alegeri prezidențiale”, a spus Vladimir Kulminski.
Concentrarea media sau din nou despre proprietate și „pluralism” – așa este intitulat comentariul semnat de Victor Gotișan pentru portalul Mediacritica. Autorul notează că trusturile și conglomeratele media au fost edificate de cele mai multe ori în jurul unor politicieni care au susținut anumite partide politice, erau la guvernare sau urmau să ajungă în scurt timp. El subliniază că concentrarea nu este o problemă în sine, ci mai degrabă reacțiile ce apar în urma acestui proces și anume folosirea presei pentru lustruirea imaginii politicienilor și neasumarea deținerii proprietăților media de către persoane concrete. Probabil, anume din acest motiv socialiștii vor să cedeze – sau mai degrabă sunt forțați – sectorul media unor persoane străine care își doresc control direct al afacerilor lor media în Republica Moldova, consideră Gotișan. Asta ar putea genera și riscuri, cum ar fi faptul că spațiul media va fi controlat direct de factori externi care vor dicta lucrurile și situația în domeniu.
Portalul Cotidianul citează opinia avocatului Ștefan Gligor care afirmă că anunțul secretarului de stat american, Mike Pompeo, cu privire la faptul că oligarhul Vladimir Plahotniuc și familia acestuia au primit interdicție de a intra pe teritoriul SUA, din cauza acțiunilor de corupție a fostului lider PDM care au subminat justiția și au compromis procesele democratice în Republica Moldova, ar trebui să fie un semnal pentru Igor Dodon. Gligor afirmă că președintele este în proces de preluare a controlului asupra puterii judecătorești în Republica Moldova, ceea ce ar reprezenta definiția uzurpării puterii în stat, consideră avocatul. „În momentul în care noi vom avea indicii clare că Dodon este implicat în exercitarea influențelor politice asupra puterii judecătorești, asupra Procuraturii, vom avea probe că ei încearcă să facă o reformă a justiției care duce la controlul politic a justiției de către PSRM”, menționează Gligor.
Radio Chișinău scrie că experții Fondului Monetar Internațional au constatat că Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative pe agenda de reforme în sectorul financiar, dar că mai există acțiuni care trebuie finalizate. În același timp, analiza experților FMI arată că recuperarea activelor furate din frauda bancară a fost lentă. Experții consideră că angajamentul Cabinetului Chicu de a îmbunătăți guvernarea și combaterea corupției este binevenit și esențial pentru stimularea creșterii economice pe termen lung. Progresul pentru lichidarea blocajelor structurale – reducerea intermedierii bancare, promovarea unui mediu favorabil afacerilor și transparența politicilor energetice – poate stimula potențialul de creștere a veniturilor, se scrie în material.
Cine va fi următorul Președinte al celei mai sărace țări din Europa, Maia Sandu sau Dodon? Este întrebarea anului 2020, la care puțini au un răspuns cert, scrie Victor Chirilă într-un comentariu publicat pe Deschide.md. Autorul afirmă că realitățile curente nu sunt deloc încurajatoare pentru partidele pro-europene măcinate de discordii, ură, neîncredere, invidie și amatorism. El spune că chiar dacă conform recentelor sondaje, majoritatea electoratului se declară pro-europeană, acest electorat nu mai este unit și motivat așa cum a fost în toamna lui 2016. În opinia autorului, acest electorat este extrem de dezamăgit de întreaga clasă politică, pe care o consideră, o apă și un pământ; acest electorat este consternat că deși Plahotniuc a fost debarcat, sistemul oligarhic a rămas intact și se consolidează din nou. „Soluția e una: revenirea pro-europenilor la guvernare, nu la toamnă, ci cât mai curând posibil. Electoratul pro-european așteaptă fapte reale, și nu promisiuni”, conchide Chirilă.
Ziarul de Gardă notează că Guvernul nu a creat instrumentul de monitorizare a dosarelor de rezonanță, pe care l-a promis, la 3 ianuarie, premierul Ion Chicu. Șeful Executivului a anunțat că a discutat cu procurorul general, astfel încât Procuratura Generală să informeze „periodic și constant” societatea despre finalitatea dosarelor de rezonanță.
Site-ul Politics.md îl citează pe Victor Nichituș care apreciează proiectelor de infrastructură și a programelor sociale drept încercări de creștere a calității vieții într-un stat foarte sărac care își dorește să consolideze noțiunea de solidaritate socială în Republica Moldova. „Motiv suficient pentru a afirma că proiectele își vor găsi sprijinul politic în Parlamentul moldovean”, consideră autorul. El afirmă observă că politicile promovate de Igor Dodon sunt o continuitate a politicilor social democrate pe care le-a promovat Cabinetul de Miniștri al Partidului Democrat, condus de Pavel Filip.