Cât de trainică este temelia pe care actuala guvernare și-a propus să asigure independența și integritatea sectorului justiției? Sunt proiectele elaborate în acest sens un bun și promițător început? Și de ce, după ce au luat cunoștință de aceste proiecte, experții Consiliului Europei vorbesc despre necesitatea unui „concept strategic clar pentru realizarea modificărilor dorite”, a unei „viziuni strategice potrivite” și a unor „adevărate cerințe care să justifice inițiativele legislative”? Punctul de vedere al președintelui Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea.
Europa Liberă: Așadar, după ce la 3 ianuarie Ministerul Justiției a trimis Consiliului Europei - de-o manieră foarte vulnerabilă la critici - pachetul de documente ce vizează reforma Justiției, după vizita foarte recentă la Chișinău a grupului ad-hoc de experți ai CoE, după comunicatul emis ieri de Secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, referitor la problema reformării justiției în R. Moldova ce credeți că avem „la capătul zilei”? S-au limpezit cumva lucrurile în privința perspectivelor de reformă?
Vladislav Gribincea: „Mesajele generale care in din toate părțile pentru guvernul de la Chișinău este că reforma justiției din Republica Moldova este treaba Republicii Moldova în primul rând și măsurile care trebuie întreprinse trebuie identificate pe loc, străinii ne pot ajuta, dar nu ne pot substitui voința politică în reformare. Documentele care au fost publicate în martie nu au fost discutate practic la Chișinău, decât în cercuri foarte înguste. Nu este clar câtă voință politică există pentru aprobarea acestora, dar implicarea străinilor la această etapă, după cum spune Consiliul Europei este prematur”.
Europa Liberă: În comunicatul de ieri al dnei Pejčinović Burić se vorbește despre necesitatea unui „concept strategic clar pentru realizarea modificărilor dorite”, a unei „viziuni strategice potrivite” și a unor „adevărate cerințe care să justifice inițiativele legislative”? Trebuie să înțelegem că toate acestea nu se regăsesc în pachetul de proiecte trimis de autorități experților CoE?
Vladislav Gribincea: „La Consiliul Europei s-au trimis două inițiative. Prima este strategia de reformă a justiției pe patru ani, adică ce se va întâmpla cu reformarea justiției în patru ani, și a doua ține de evaluarea extraordinară a judecătorilor, adică un fel de curățare a justiției, a instanțelor judecătorești. Nici unul, nici altul din aceste pachete nu a fost discutate plenar cu societatea civilă, cu partenerii de dezvoltare, nici chiar cu judecătorii până la sfârșit. Aceste documente, în opinia mea, sunt crude, chiar fiind crude ele au fost transmise la Consiliul Europei și CoE a spus că da, într-adevăr așa sunt. Gândiți-vă la probleme, dați soluții viabile, realiste politic”.
Europa Liberă: O concluzie a criticilor actualei guvernări, cel puțin, ar fi că proiectele de reformă remise la începutul lunii Consiliului Europei erau sortite să fie privite cu reticență de experții europeni din cauza inconsistenței. Împărtășiți această apreciere?
Vladislav Gribincea: „Mie îmi este greu să răspund la această întrebare având în vedere că nu am discutat pe îndelete cu experții străini, dar era cât de cât clar că documentele, așa cum este sunt elaborate, nu sunt gata pentru a fi discutate în detaliu cu străinii. De ce aceste proiecte au fost scoase din sertare? Unele se prăfuiau de multe luni. Și expediate fără consultări Consiliului Europei, e o chestiune la care Ministerul Justiției ar putea să vină cu mai multe clarificări”.
Europa Liberă: Consiliul Europei a recomandat autorităților moldovene să asigure „un consens cât mai larg cu privire la toate măsurile de reformă, discutând cu toate părțile interesate”. În consecință, premierul Ion Chicu a făcut un apel public, spunând că proiectul de reformare a justiției trebuie supus unei consultări ample cu societatea civilă, profesioniștii din sistem, dar și toate forțele politice din țară - atât de la guvernare, cât și din opoziție... Nu era, însă, mai firesc dacă aceste „consultări largi”, la care îndeamnă premierul, anticipau trimiterea pachetului de proiecte la Consiliul Europei? Se schimba ceva dacă se întâmpla acest lucru înainte de a se constata acum într-un târziu, necesitatea acestor consultări?
Declarăm reformarea justiției doar de fațadă
Vladislav Gribincea: „Nu este vorba de o simplă necesitate de consultări. Reformarea justiției este un proces de durată, lung. Patru, cinci, șase ani de zile. Adică, trece mandatul unui Parlament. Și ce contează în urma acestor reforme e rezultatul. Prin urmare, atunci când se acceptă o direcție de reformare, această direcție de reformare trebuie să aibă o susținere plenară în Parlament, așa încât chiar dacă se schimbă Parlamentul ulterior, acea direcție să fie urmată de următorul Parlament, chiar dacă controlul politic se schimbă asupra acestuia. Asta era unul dintre riscuri pe care am impresia că ministrul justiției nu l-a anticipat, deoarece reforma justiției nu este reforma Partidului Socialiștilor, nu este reforma ACUM-ului sau a Partidului Democrat. Nu, ea este a Republicii Moldova și scopul acestei reforme e să asigure independența judecătorilor de politicieni. Prin urmare, soluțiile trebuie să fie luate prin compromis aici, pe loc. Fără discuții, astfel de compromisuri nu pot fi luate. Și votarea chiar a unor astfel de proiecte în Parlament la limita susținerii deputaților ar însemna că da, noi avem un document, dar care în practică nu se execută. Asta cred eu că e cea mai mare problemă. Declarăm reformarea justiției doar de fațadă, fără premise reale pentru schimbări pe interior. Asta e marea îngrijorare, fiindcă acest lucru trebuie să fie printre rânduri”.
Europa Liberă: Prin ce, de exemplu, ar fi vulnerabil sau inconsistent proiectul Strategiei pentru asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru 2020-2023, bunăoară? Dacă ar fi să scoateți în prima plan aspectul cel mai vulnerabil...
Vladislav Gribincea: „Strategia reformei în justiție, în primul rând, publicată acum nu este un document elaborat de ministrul Nagacevschi. Este un proiect care se afla la Ministerul Justiției de mult timp, elaborat de câțiva ani și un proiect pe care câțiva miniștri ezitau să-l publice, știind că el nu este gata până la sfârșit. Da, proiectul identifică foarte clar problemele, dar el nu vine cu soluții targetate pentru aceste probleme, ci mai degrabă vine cu o listă de dorințe ale judecătorilor, procurorilor, ce-ar vrea ei să mai obțină în viitorii 3-4 ani. Deci, mi se pare o abordare greșită. O strategie este despre rezolvarea problemelor, nu despre îndeplinirea doleanțelor judecătorilor, procurorilor avocaților sau altcuiva. Asta e marea problemă a documentului”.
Europa Liberă: Care este semnul cel mai mare de întrebare pus în dreptul propunerii de proiect privind evaluarea judecătorilor?
Vladislav Gribincea: „Cu evaluarea judecătorilor lucrurile sunt mai complicate. În primul rând, evaluarea judecătorilor poate să aibă loc atunci când politicienii sunt gata să renunțe la influența asupra judecătorilor. Scopul acestei intervenții legislative este de a crea o comisie care în mod extraordinar va da afară judecătorii vinovăția cărora penal nu poate fi demonstrată de corupție, dar care nu-și pot justifica averile. Acest lucru se întâmplă și este acceptat cu ezitare de către Consiliul Europei, doar în situații critice, când alte sisteme existente nu pot funcționa. Scopul este să resetezi sistemul, dar să-l resetezi ca pe viitor el să funcționeze independent. Există oare voință politică la moment pentru a asigura independența judecătorilor, nu obediența politică mai mare a acestora? Este unu. Doi, această reformă poate avea loc doar împreună cu susținerea publică largă. Mă tem că ea nu există la moment pentru astfel de reformă. Trei, această reformă trebuie să aibă loc împreună cu susținerea străinilor, fiindcă implicarea străinilor în acest proces este determinant. Dacă străinii, partenerii de peste hotare nu vor susține astfel de reforme, atunci reformele date, în loc să fie un mecanism de triere a justiției, scoaterea neghinei din justiție se va transforma într-un mecanism de subjugare și mai mare a judecătorilor și procurorilor”.
Europa Liberă: Premierul Chicu pare să și fi ironizat un pic, atunci când a făcut apelul său public... „Prezumând, adică presupunând că toate forțele politice din țară au drept obiectiv implementarea cu succes a reformei justiției și lupta reală cu corupția... ”, a spus domnia sa... Dar are actuala guvernare forța necesară de convingere și de credibilitate ca să asigure acel „consens cât mai larg cu privire la toate măsurile de reformă” al tuturor părților interesate, despre care spune doamna Pejčinović Burić?
Cu un guvern minoritar, prin definiție, nu poate pune în joc „cartea” reformei
Vladislav Gribincea: „Eu cred că guvernul ar putea să aibă aceasta... La moment, guvernul spune că este unul minoritar. Un guvern minoritar nu poate promova prin definiție evaluarea extraordinară a judecătorilor, fiindcă nu are o susținere politică plenară pentru astfel de reformă. Cu un guvern minoritar, prin definiție, nu poate pune în joc „cartea” reformei, fiindcă se creează impresie de fațadă, că nu există susținere, dacă nu există susținere percepția este că totul se face pe hârtie și e foarte periculos aceasta. A doua chestiune, ceea ce de fapt a fost reiterat și de Consiliul Europei este că acest consens, chiar dacă el poate fi obținut, el trebuie obținut aici, pe loc. Și doar după ce acest consens este aici, pe loc, trebuie să mergi la CoE sau la Bruxelles, sau în altă parte pentru susținere. La noi, aici, nu s-a încercat acest lucru. A mers pentru legitimarea procesului la Strasbourg și atunci de la Strasbourg au spus: „Duceți și vă lămuriți cu tema de acasă, ș-apoi veniți la noi”.”