Mihai Mogîldea (IPRE): „Trendul migraționist o să scadă” din cauza crizei economice post-Covid-19

Cum se răsfrânge pandemia COVID-19 asupra emigranților moldoveni? Reveniți în număr mare acasă pe vreme de restriște, cum ar urma să-și reașeze viața? De ce ne întrebăm pe cât timp această revenire? Și ce-ar trebui sau ar putea să facă autoritățile pentru a oferi sprijin celor care se simt victime colaterale ale pandemiei?

Unele răspunsuri în convorbirea cu Mihai Mogîldea, expert al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE):

Interviul matinal cu Mihai Mogîldea (IPSE) despre diaspora

Europa Liberă: Ați afirmat într-o analiză a efectelor pandemiei COVID-19 asupra Republicii Moldova că modul în care autoritățile vor face față, pe lângă alte provocări sociale, și urmărilor crizei asupra emigranților moldoveni are o importanță critică. De ce critică, dle Mogîldea?

Mihai Mogîldea: „În primul rând, pentru că această criză este una globală și afectează statele europene, în special, în care se găsește cel mai mare număr al emigranților din Republica Moldova. Respectiv este important să luăm în calcul acest aspect atunci când decidem asupra listei de măsuri necesare pentru a ameliora problemele actuale în contextul situației de criză.

Într-al doilea rând, pentru că de situația imigranților moldoveni depind foarte mult și indicatorii economici ai Republicii Moldova. Și spun acest lucru, în primul rând, din cauza rolului jucat de remitențe asupra Produsului Intern Brut și în structura Produsului Intern Brut. Acest lucru este de importanță, pentru că în condițiile actuale am observat că există un interes sporit din partea anumitor grupuri de imigranți de a reveni acasă și plus la asta e posibil ca un număr important de imigranți moldoveni să se pomenească în situația de a rămâne fără un loc de muncă în contextul acestei crize, fie de a nu dispune de mijloace materiale, de banii necesari pentru a rămâne în țara rezidentă la momentul actual și se vor întoarce acasă. Respectiv, pe piața de muncă va creșe numărul persoanelor care se vor afla în căutarea unui loc de muncă și trebuie să luăm în calcul și acest aspect.”

Europa Liberă: Una dintre concluziile de la capătul analizei realizate de Dvs. este că anul curent va fi un an al reducerii considerabile a emigrării moldovenilor și a volumului remitențelor. Este prematur, probabil, să se estimeze cu cât, pornind însă de la experiențele anterioare ale unor crize precedente, ce prognoze ați risca în acest sens?

Mihai Mogîldea: „Volumul remitențelor ca și cotă din PIB-ul Republicii Moldova a fost din ce în ce mai scăzut în ultimii ani și, respectiv, noi am avut o scădere procentuală în ultimii ani de la 25 la sută, de exemplu acum 4-5 ani, până la 16 la sută în anul 2018, iar acum se cifrează aportul acestor remitențe în PIB la aproximativ 15 la sută.

Mai mult decât atât, remitențele joacă un rol foarte important atunci când vine vorba de forța de cumpărare la nivel intern și sunt a treia componentă-cheie în coșul de cheltuieli al populației rezidente după salarii și beneficiile sociale sau pensii. Respectiv, remitențele joacă un rol important în viața de zi cu zi a cetățenilor moldoveni, dar, așa cum ați menționat și Dvs., este foarte probabil ca volumul acestora să scadă în anul curent din cauza crizei, pentru că cu siguranță în această perioadă se vor trimite mai puțini bani acasă și, totodată, din cauza indisponibilității imigranților moldoveni de a activa în câmpul muncii în țările afectate masiv de COVID-19, așa cum este Italia, spre exemplu.”

Europa Liberă: Este vremea ca autoritățile moldovene să aibă de pe acum un plan de acțiuni în fața a ceea ce se poate întâmpla, dle Mogîldea?

Mihai Mogîldea: „Cu siguranță, da. Principalele acțiuni trebuie să țină, în primul rând, de mobilitate. Noi vedem că există o cerere destul de mare din rândul imigranților de a reveni acasă, ministrul de Externe a menționat acum câteva zile că ar exista un număr de 7.000 de moldoveni care și-au exprimat intenția de a reveni acasă în timpul apropiat. Odată ce cetățenii vor reveni acasă - și este vorba de mii de persoane -, autoritățile trebuie să se gândească ce măsuri sociale pot fi luate pentru acești cetățeni care nu sunt încadrați în câmpul muncii, sursele necesare de venit pentru această perioadă de criză și vedem că guvernul a luat niște decizii în acest sens. Totodată este necesar ca autoritățile responsabile din sistemul medical să ia toate măsurile necesare ca să nu fie posibilă răspândirea virusului de la persoanele care vin din afara țării către populația rezidentă din Republica Moldova. Și aici trebuie să ținem cont că cea mai mare cerere de a reveni acasă este din țările cu focare largi de coronavirus, cum ar fi, de exemplu, Italia, Germania, Belgia și alte state.

Deci, sunt necesare acțiuni care țin de sistemul social, de sistemul medical și care țin și de piața muncii, pentru că probabil în lunile următoare va exista un număr mai mare de persoane care vor dori să se încadreze în câmpul muncii și aici e nevoie ca Agenția Națională pentru ocuparea forței de muncă să includă aceste persoane în registrul celor aflate în căutarea unui loc de muncă, să faciliteze comunicarea cu ei și găsirea unor locuri de muncă pentru aceste persoane. Iar în acest sens e nevoie de eforturi conjugate din partea instituțiilor economice cu administrațiile locale și cu cetățenii.”

Europa Liberă: Da, există așteptări față de autorități în acest sens. Ce așteptări însă pot fi față de cei care vor reveni?

Mihai Mogîldea: „Cred că principalele așteptări și așteptările imediate sunt legate de respectarea regimului de autoizolare, o disciplină strictă în acest sens este necesară din partea persoanelor care revin. Mai mult decât atât, persoanele care se întorc în țară și vor dori eventual după terminarea crizei să se întoarcă peste hotarele țării vor trebui să înțeleagă foarte bine care sunt riscurile legate de mobilitate, de crize de acest gen și să ia niște măsuri de precauție. Iar măsurile sunt strâns legate de aflarea în câmpul legal de muncă peste hotare și de încercarea de a fi în legătură strânsă cu autoritățile din țara rezidentă ca să nu existe probleme în acest sens. Și aici doar încă o remarcă.

Când discutăm de cetățenii moldoveni aflați în afara țării și, în special în statele europene, trebuie să ținem cont că peste 20 la sută din ei lucrează în baza pașaportului biometric în statele europene, iar acest lucru este ilegal la ora actuală, pentru că regimul liberalizat de vize cu Uniunea Europeană nu permite aflarea în câmpul muncii doar în baza pașaportului biometric.”

Europa Liberă: Dar soarta acestor oameni cu statut incert, cum ar putea fi ușurată de către autoritățile moldovene? Pe viitor măcar, cum credeți că autoritățile moldovene ar putea sau ar trebui să încerce măcar să remedieze problema regimului de muncă ilegal pe teritoriul UE în baza pașaportului biometric?

Mihai Mogîldea: „Măsuri există în acest sens și ele pot fi preluate din experiența altor țări europene. Cred că una din ele ar fi semnarea unor înțelegeri bilaterale cu statele UE în care se află cel mai mare număr de moldoveni aflați la munci sezoniere. Vorbim aici de țări precum Polonia, Cehia, Germania, în special din Europa Centrală, în care sunt cetățeni moldoveni care pleacă acolo pentru 3 luni și se întorc înapoi.

Din păcate, în cazul unor crize acești cetățeni sunt cel mai des defavorizați, pentru că ei nu au asigurări de sănătate, ei nu interacționează cu autoritățile locale sau naționale din statul rezident, pentru că nu au un regim legal de lucru în țara respectivă, ei sunt vulnerabili. De aceea pentru a se afla în câmpul legal de muncă ar trebui de semnat niște înțelegeri bilaterale cu țările europene care ar permite munca sezonieră în baza pașaportului biometric sau s-ar introduce anumite reglementări ce țin de munca sezonieră, permițându-le moldovenilor să lucreze legal acolo.”

Europa Liberă: În ce măsură însă aceste state ar fi favorabile unor soluții de readucere în legalitate a muncitorilor sezonieri cu pașapoarte biometrice?

Mihai Mogîldea: „Cred că o parte din statele europene ar fi deschise pentru o colaborare în acest sens, doar că la rândul lor se confruntă cu un deficit de forță de muncă la nivel național. Dacă plecăm de la exemplul Poloniei care a avut acum câțiva ani un deficit important de forță de muncă, de câteva milioane de cetățeni, de vreo 2-3 milioane de cetățeni polonezi care, la rândul lor, au plecat în vestul Europei la lucru, atunci ei au încercat să introducă niște reglementări în legislația națională, permițând, de exemplu, etnicilor ucraineni să vină și să ocupe locurile libere de muncă de pe piața internă

. La fel este și cazul Cehiei care, după mine, poate facilita integrarea cetățenilor moldoveni pe piața de muncă internă, pentru că în sectoare precum construcțiile, menajul există cerere din partea angajatorilor. Respectiv, riscurile nu sunt atât de mari pentru țările din Europa Centrală, pentru că numărul moldovenilor care ar dori să plece acolo la munci sezoniere este de ordinul zecilor de mii. Deci, cu siguranță nu ar invada piețele de muncă ale acelor țări, pentru că noi nici nu suntem un stat atât de mare și nu avem un număr atât de mare de persoane care ar dori să plece la munci sezoniere în statele respective.

Totodată, acele țări ar avea de câștigat, pentru că, în cazul în care cetățenii moldoveni ar lucra legal acolo, ar plăti contribuții sociale, ar plăti contribuțiile pe venit și ar fi o soluție de câștig pentru ambele părți.”

Europa Liberă: Destinația migrațională s-ar putea schimba în virtutea noilor împrejurări?

Mihai Mogîldea: „Da, cred că ar putea să apară un interes mai sporit de emigrare către țări ce vor avea o economie mai stabilă, o economie mai puțin afectată de consecințele crizei COVID-19. Și dacă ne uităm prin prisma situației actuale, cred că Germania ar putea fi un punct de atracție pentru imigranții moldoveni în defavoarea Italiei sau a Spaniei, care sunt lovite grav de criza COVID-19.

În același timp, cred că va scădea atractivitatea pieței de muncă din Federația Rusă, mai ales că acolo economia este lovită și de scăderea prețului la petrol, nu doar de consecințele crizei COVID-19. Dar e destul de devreme să facem anumite concluzii în acest sens.

Din experiența anterioară a anilor 2008-2009, atunci când ne-am confruntat cu o altă criză economică, într-adevăr a scăzut atractivitatea pieței estice, dar și a pieței vestice cumva, pentru că au existat disponibilizări în țările din vestul Europei și volumul remitențelor a scăzut în acea perioadă. Cu siguranță o evaluare putem face după terminarea crizei și vor apărea atunci anumite previziuni economice pentru următoarele perioade și în funcție de acești indicatori cu siguranță unele state vor fi mai atractive decât altele pentru cetățenii moldoveni.

Lecţia unei „badante”

Aici ar mai fi de adăugat că la ora actuală, având aceste cifre îngrozitoare din Italia legate de numărul persoanelor decedate și mai ales dacă ne uităm la vârsta persoanelor decedate ne dăm seama că cetățenii moldoveni aflați la munci de menaj în Italia vor avea de suferit. Este clar că scăderea numărului populației în vârstă din Italia va avea consecințe directe asupra cetățenilor moldoveni care se ocupau de îngrijirea acestor persoane vârstnice.”

Europa Liberă: În ce măsură soluțiile pe care le pot oferi autoritățile moldovene acum ar putea reduce migrația moldovenilor sau migrația lor va rămâne și după pandemie un fenomen masiv?

Mihai Mogîldea: „Este greu de spus dacă autoritățile noastre vor reuși să reducă trendurile migraționale prin intermediul unor măsuri de ordin social și economic care ar convinge moldoveni să rămână acasă. Părerea mea este că scăderea trendurilor migraționiste va avea loc în primul rând din cauza crizei economice cu care se vor confrunta țările europene și mai puțin datorită atractivității pieței de muncă interne.

Și spun acest lucru ținând cont de faptul că nu doar Uniunea Europeană se va confrunta cu probleme economice, dar și Republica Moldova va avea o creștere economică mai mică în acest an comparativ cu anii trecuți, dacă pornim de la situația actuală. În acest sens, cred că sunt necesare niște măsuri de ordin social, economic, dar care nu trebuie să se răsfrângă doar asupra stării de urgență, ele trebuie să aibă un impact de lungă durată pentru ca să atragă imigranții moldoveni din afara țării înapoi în țară. Și aici ne referim la oferirea suportului pentru deschiderea afacerilor în țara noastră pentru cetățenii aflați peste hotare, ne referim la o relație mult mai strânsă cu comunitățile locale în care imigranții ar putea juca un rol important în dezvoltarea comunităților locale și la programe sociale de susținere a tinerilor, pentru că acest grup este cel mai predispus să părăsească țara, dar și la o creștere economică anuală care ar permite să avem o economie mai puternică, mai mulți bani la buget investiți în programe de infrastructură la nivel național.

Deci, soluții ar fi în acest sens, dar nu ne putem aștepta că impactul lor va fi imediat și vom putea să-i convingem pe cetățenii întorși în aceste săptămâni acasă să rămână aici în perioada următoare care, sperăm noi, se va încheia cât mai curând.”

Europa Liberă: Soluțiile, măsurile luate de autorități pentru remedierea problemei emigranților ar putea fi un imbold pentru o eventuală reașezare pe scena politică?

Mihai Mogîldea: „Dacă ne referim la schimbări de ordin politic, ele vor avea loc nu mai devreme de perioada alegerilor prezidențiale. Și cred că în acest moment această preocupare ar trebui să fie una secundară atât din partea actorilor din opoziție, cât și a celor aflați la putere. Spun asta, pentru că eforturile noastre, ale tuturor grupurilor de interese, fie ele politice sau apolitice, trebuie concentrate în direcția soluționării crizei epidemiologice de la nivel național.”