În contextul Zilelor Libertății Presei, agora.md face o listă a cazurilor de intoleranță față de jurnaliști, îngrădiri a accesului la informație și chiar atacuri înregistrate pe parcursul unui an.
Your browser doesn’t support HTML5
Revista presei matinale
Primul autor vizat e președintele Igor Dodon. Portalul le reamintește cititorilor săi amenințarea acestuia cu răspundere penală formulată la începutul actualei crize la adresa jurnaliștilor, precum și acuzația lui Igor Dodon că presa îi denaturează declarațiile. Apoi, portalul trece la declarația socialistului Vlad Batrîncea din cadrul recentului discurs din plenul Parlamentului , când acesta a acuzat jurnaliștii de faptul că ar primi salarii de mii de euro în plic, fără a achita impozitele. Următorii doi funcționari vizați în articol sunt prim-ministrul Ion Chicu, care a acuzat de mai multe ori presa de „falsuri”, „atacuri orchestrate” și „speculații”, precum și consilierul premierului, Vitalie Dragancea. În finalul articolului, este reamintită inițiativa din martie a Consiliul Audiovizualului, care a încercat să oblige jurnaliștii să renunțe la propriile opinii pe timpul pandemiei.
Cotidianul.md citează spusele recente ale premierului Ion Chicu dintr-un mesaj de ziua libertății presei, care li s-a părut multora o critică neîntemeiată la adresa presei incomode. Premierul a spus că apreciază munca jurnaliștilor, dar a continuat imediat cu ideea că „știrea a devenit marfă, producerea știrilor țintește tot mai mult în crearea istoriilor senzaționale și tot mai puțin ține cont de adevăr sau relevanță”. Cotidianul pune în oglindă și o declarație aparținând lui Andrian Candu cu greu de imaginat cu cel puțin un an în urmă când partidul său democrat controla un imens holding de media. Astăzi Candu crede că „cei mai mulți jurnaliști din Moldova au demonstrat un spirit civic și o responsabilitate care, din păcate, lipsește multor demnitari”.
Într-un comentariu de pe același site, Alex Cozer explică cu o listă solidă de argumente de ce crede periculoasă decizia autorităților de la Chișinău de a relaxa restricțiile dictate de coronavirus. Unul din primele argumente e că în Republica Moldova, incidența testelor care se dovedesc a fi pozitive e de 100 de ori mai mare decât în Lituania sau de 10 ori mai mare decât în România. Un exemplu invocat de jurnalist e din data de 28 aprilie, când R. Moldova a raportat 697 de teste, dintre care pozitive s-au dovedit a fi 157, adică incidența a fost de 23%. În Lituania, țară care la 28 aprilie a efectuat 6 mii de teste, pozitive au fost doar 31, adică incident a fost de doar 0,2%. Să mergi pe relaxare când ai o astfel de incidență, iar vârful epidemiei e încă în viitor e, la părerea autorului, semn clar de populism și iresponsabilitate din partea guvernării. Fiți responsabili. Protejați-vă pe voi și pe cei din jur. Ignorați populismul, nu pericolul, li se adresează cu un mesaj cetățenilor autorul. Economia trebuie repornită, este evident, dar nu cu prețul sănătății sau vieții oamenilor, le spune el și autorităților.
Deschide.md publică un comentariu semnat de Cristian Hrițuc și dedicat lui Igor Dodon și creditului rusesc. Acesta începe prin a reproșa puterii de la Chișinău că ar fi a încercat în fel și chip să se minimizeze valoarea simbolică a gestului Bucureștiului de a trimite medici în R. Moldova pentru a lupta cu virusul, atunci când s-a încercat evitarea unei ceremonii la sosire sau când medicilor români li s-au oferit locuri de cazare fără toalete în camere, în condițiile în care acești oameni au nevoie să se dezinfecteze. Șicanele făcute medicilor români care au venit să salveze vieți în R. Moldova sunt văzute de autor drept semn de disperare din partea președintelui moldovean. Urmează explicația: a plusat mult pe ajutorul rus, a încercat să creeze imaginea că Rusia este cea care ajută Republica Moldova și financiar și logistic, a contrapus UE-România versus Federația Rusă, iar acum vede că pierde, că nu poate fructifica nimic. Pentru Dodon, blocarea împrumutului ar avea consecințe dezastroase, mai crede Hrițuc, întrucât tot ce a construit în ultimii ani, se va dărâma ca un castel de nisip, iar Putin va vedea că marioneta lui nu e în stare să controleze toate instituțiile. Curtea Constituțională trebuie să reziste, își încheie comentariul autorul. Să apere suveranitatea statului. Iar judecătorii trebuie să știe că nu sunt singuri în această luptă.
Nicolae Negru scrie în ziarulnational.md că puterea de la Chișinău și-ar fi schimbat tactica în raport cu Curtea Constituțională și ar fi trecut de la atac frontal la unul hibrid. La un moment dat, observă Negru, atacul împotriva Curții Constituționale (CC), declanșată de Dodon, și-a pierdut ritmul. Ca la un semnal nevăzut, intensitatea, virulența și, cel mai important, conținutul s-au schimbat. De parcă cineva le-ar fi poruncit socialiștilor „Potoliți-vă!”, „Lăsați-o mai moale”, „Nu întreceți măsura!”. Care să fie cauza acestor metamorfoze atât de rapide, se întreabă în continuare autorul, iar răspunsul este găsit de el în întâlnirea pe care Igor Dodon a avut-o cu Ambasadorul Rusiei, Oleg Vasnețov. Scandalul nu favorizează, ci compromite Rusia, avansează în explicații Negru. Ea și-ar dori ca acordul de împrumut să fie adoptat cu maximă discreție, iar un război deschis al președinției cu CC scoate în evidență tocmai ceea ce Moscova ar vrea să treacă neobservat în document. De aceea, judecătorii sunt atacați acum fiecare în parte: prin hărțuire, timorare, determinare, ca să se conformeze dictatului socialist.