Analistul politic Ion Tăbîrţă de la Institutul Viitorul comentează la jurnal.md plecările unor deputaţi şi aleşi locali din Partidul Democrat şi aderarea lor la Pro Moldova sau Partidul Şor. „Asistăm la o dispută politică acerbă între garnitura guvernamentală (PSRM-PDM) și așa-numitul bloc antiguvernamental compus din Pro Moldova și Partidul Șor. În cadrul acestei dispute, vom avea parte de conflicte locale pe eșichierul politic: PSRM-Partidul Șor, pe de o parte, și PDM-Pro Moldova, de cealaltă parte”, afirmă, între altele, Ion Tăbârță.
Your browser doesn’t support HTML5
Revista presei matinale
Jurnalistul Alexandru Cozer sugerează pe cotidianul.md că îndărătul acestor mişcări pe scena politică ar sta ex-liderul PD Vlad Plahotniuc care „își dorește să-și recapete cât mai mult din influența pe care a avut-o altă dată și să-și stabilizeze maximum posibil situația”. Jurnalistul crede că Plahotniuc a adus majoritatea parlamentară la o fragilitate extremă ajungând astfel să exercite o presiune maximă pe preşedintele Igor Dodon, care are de ales între a oferi tot ce i se cere sau a rămâne fără Guvern. „Plahotniuc, chiar dacă e departe, chiar dacă o face prin intermediari, repetă acum situația din decembrie 2010, când negocia cu PCRM pentru a obține maxim cedări de la PLDM. Doar că atunci nici Voronin și nici Filat nu au avut inspirația de a merge la anticipate. Probabil Plahotniuc ar fi fost eliminat încă atunci din cărți. Dar acum, în actualul context, anticipatele l-ar elimina definitiv”, concluzionează Alexandru Cozer.
Radio Chişinău publică un podcast despre asistenţa financiară europeană în R. Moldova. În ultimii 10 ani, Uniunea Europeană, împreună cu statele membre, Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, au alocat R. Moldova aproape 2 miliarde de euro. Aceste fonduri au fost direcționate către proiecte de asistență, programe de suport bugetar sau împrumuturi preferențiale. „Uniunea Europeană este astăzi cel mare partener de dezvoltare al Republicii Moldova. Potrivit evaluărilor Comisiei Europene, cu privire la asistența acordată țărilor din vecinătatea europeană, Republica Moldova beneficiază de cel mai înalt volum de asistență pe cap de locuitor, în comparație cu alte țări din vecinătate”, afirmă Iulian Groza, directorul executiv al Institutului pentru Politici şi Reforme Europene. Expertul aminteşte în context şi despre sprijinul financiar european pentru combaterea consecinţelor provocate de criza sanitară, fiind vorba, între altele, de ajutor nerambursabil de 87 de milioane de euro şi un împrumut preferențial de 100 de milioane de euro.
Deschide.md publică o scrisoare apărută în mediul online în care cetățenii R. Moldova îi mulţumesc României pentru ajutorul necondiționat și dezinteresat acordat în lupta anti-COVID-19. Semnatarii se arată nemulțumiți de faptul că convoiul cu ajutoare din România a stat „la poartă”, adică a fost primit, practic, la marginea orașului. Scrisoarea a adunat mii de mesaje de mulțumire pentru România care aflându-se și ea într-o perioadă grea a ales să se împartă cu ajutoare cu R. Moldova.
Editorialistul portalului deschide.md Iulian Chifu îşi reia şi el criticile la adresa guvernării de la Chişinău pentru primirea minimalizată și nepotrivită a desantul impresionant și masiv cu ajutor umanitar din partea României. „Spațiul public a fost umplut de narațiuni alternative, cu scopul de a semăna confuzia, de a acoperi relevanța ajutorului din România, ulterior a-l minimaliza, a-l spune că ar fi venit prea târziu sau a-l contrapune ajutorului venit în primele momente ale crizei, din Rusia”, notează editorialistul. Concluzia la care ajunge Chifu e că acțiunea a avut însă efectul contrar. „Mesajele directe percepute de populație au fost clare: România ajută masiv cetățenii R. Moldova, nu va lăsa oficialii să-și bată joc de populație indiferent de context, va sări în ajutor oricând, evitând să cauționeze puterea pro-rusă”, punctează Iulian Chifu.
Analistul politic Igor Boțan afirmă, citat de agenţia de presă IPN, că toate controversele politice cu privire la asistența internațională acordată R. Moldova au explicația în trei centre de atracție – Uniunea Eurasiatică, dominată de Rusia, Uniunea Europeană și România. „Implicarea politicienilor transformă aceste ajutoare și le imprimă o nuanță politică. Este regretabil că o astfel de situație excepțională, care este astăzi, a alunecat în albia unei politizări foarte crunte”, afirmă analistul. Modul în care este recepționată și reflectată acceptarea asistenței internaționale bagă strâmbe între cetățeni, concluzionează Igor Boţan.
Ziarul de Gardă publică principalele constatări din Hotărârea motivată a Curţii Constituţionale prin care a fost respins creditul din Federaţia Rusă. Procedura încheierii Acordului de împrumut a fost afectată de următoarele vicii: „Guvernul nu a desemnat şi nu a împuternicit vreo delegație oficială pentru negocierea proiectului Acordului, negocierea a fost inițiată în lipsa avizului Comisiei politică externă şi integrare europeană a Parlamentului și a avizului Ministerului Justiției, semnarea acordului a fost aprobată în lipsa avizului Comisiei politică externă şi integrare europeană a Parlamentului, Legislativul a ratificat Acordul în lipsa unei hotărâri a Curții Constituționale privind constituționalitatea acestuia, Curtea fiind sesizată în acest sens”, se arată, între altele, în decizia motivată a Curţii publicată marţi seara.