Natalia Plugaru (UNFPA): „Pandemia unește generațiile”

Singuri, fără prea multe venituri și de multe ori cu copiii peste hotare, cam așa arată o parte din vârstnicii din Republica Moldova. Ce soluții au la îndemână autoritățile și cum, deseori, inițiativa privată poate acoperi anumite lipsuri ? O discuție cu reprezentanta adjunctă a Fondului ONU pentru Populație, din Republica Moldova, Natalia Plugaru.

Interviu matinal cu Natalia Plugaru

Natalia Plugaru

Natalia Plugaru: „Pentru noi, cei de la Fondul ONU pentru Populație, provocarea pe care o vedem deja ca rezultat al acestei pandemii este, în special, legată de obiectivele pe care noi ni le-am propus atât la nivel global, cât și în Republica Moldova ca să le atingem, niște obiective ca parte a agendei 2030. Și anume să creștem accesul la servicii și educație pentru sănătatea sexuală și reproductivă, să contribuim la reducerea violenței în bază de gen, să creștem oportunitățile pentru tineri, dar nu în ultimul rând să asigurăm un trai decent și respectarea drepturilor omului.

Deja ne este clar, și avem și analize făcute în acest sens, că această pandemie va perturba enorm atingerea acestor obiective. Și cum anume?

În foarte multe țări, pentru că sistemul de sănătate s-a reorientat rapid să răspundă la provocare și pandemia cauzată de COVID, multe servicii au fost întrerupte pentru o anumită perioadă, personalul care a fost antrenat în serviciile legate de COVID nu întotdeauna a avut timp ca să ofere și alte servicii, să zicem, de profilaxie sau servicii de îngrijire la domiciliu de care au avut nevoie multe persoane. În același timp, multe femei, dar și vârstnici s-au abținut să viziteze clinicile de sănătate, fie din cauză că le era frică să se expună la COVID sau chiar din cauza restricțiilor de mișcare care erau impuse de autoritățile din diverse țări. COVID a cauzat și întreruperi în lanțul de aprovizionare cu medicamente și ca rezultat, ceea ce observăm noi este că multe țări duc lipsă de medicamente sau și contraceptive.

Noi am făcut niște studii și analize globale care arată că putem să ne așteptăm la peste 47 de milioane de femei care pot pierde accesul la mijloace de planificare a familiei.

Un alt impact pe care deja îl remarcăm este creșterea numărului cazurilor de violență bazată pe gen și violență în familie. Conform estimărilor noastre, în acest sens ne așteptăm la 31 de milioane de cazuri adiționale de violență la nivel global în bază de gen.”

Europa Liberă: A oferit vreo lecție generală această pandemie din perspectiva drepturilor omului?

Natalia Plugaru: „Ceea ce ne-a învățat această pandemie este că trebuie să investim în pregătirea sistemelor de sănătate, în pregătirea sistemelor de educație și sociale din timp, să le construim așa încât ele să rămână funcționale, fără întreruperi, chiar dacă vine o pandemie sau o criză de sănătate publică, pentru că, chiar dacă o țară poate fi pusă în carantină, necesitățile și drepturile omului nu pot fi puse în carantină și trebuie asigurate în orice condiții.”

"Vă ajutăm din Cluj!"

Europa Liberă: La scurt timp după ce a fost clar că Republica Moldova nu este ocolită de COVID-19, îmi amintesc un anunț al UNFPA Moldova și Ministerul Sănătății în care întrebați cumva generic: „Tu știi ce fac vârstnicii din vecinătatea ta?” și îndemnați tinerii să comunice cu persoanele în etate. De ce ați simțit că e nevoie de o asemenea campanie?

Natalia Plugaru: „Noi am organizat o campanie care a purtat denumirea „Pandemia unește generațiile”, pentru că anume acesta a fost scopul acestei campanii – să creăm cumva coeziunea socială și dialogul între generații, în special dintre tineri și vârstnici. Noi am ales câteva raioane și sate unde situația este mai vulnerabilă conform unor indicatori socio-economici, dar și unde există un număr foarte mare de vârstnici solitari, cetățeni care trăiesc singuri din diverse motive.

Pe de altă parte, în același timp am selectat și un grup de 15 liceeni care erau și voluntari la centrele de tineret sau în consiliile locale ale tinerilor și acești tineri au fost instruiți, au fost pregătiți în cadrul acestui program de către un medic, de la care au învățat toată informația corectă despre COVID, metode de prevenire, metode de protecție, dar și de către un psiholog cu experiență, care le-a sugerat diverse tehnici cum să comunice cu vârstnicii la telefon și ce metode să utilizeze ca să-i susțină emoțional și psihologic în această perioadă. Și iată în cadrul acestei campanii, pe parcursul lunii mai tinerii au sunat la aproape 200 de persoane în vârstă de 60 și mai mulți ani, în special în 4 localități. Noi am ajuns cu aceste apeluri telefonice în Șoldănești, Telenești, Sângerei și Rezina.

Prin intermediul acestor apeluri telefonice, prin care fiecare tânăr a avut câțiva „bunici adoptați”, ca să le zic așa, le sunau periodic, îi întrebau ce fac, cu ce se ocupă, ce necesități au, îi mai întrebau despre viața lor, prin ce au trecut. Această campanie a fost atât în beneficiul tinerilor, cât și persoanelor în vârstă.”

Europa Liberă: Cunoașteți cumva dacă tinerii au legat prietenii cu vârstnicii pe care i-au tot sunat pe parcursul perioadei de stare de urgență?

Natalia Plugaru: „Da, mulți din ei, pentru că noi am discutat cu tinerii ca să vedem cum s-au simțit în această campanie, ce au învățat și mulți din ei ne-au zis că ei cu siguranță așteaptă, în primul rând, să se termine această pandemie și să aibă posibilitate să meargă chiar să cunoască în realitate, să se întâlnească față în față cu aceste persoane în vârstă ca să poată discuta, să poată să-i îmbrățișeze. Mulți au creat chiar o prietenie cred că pe o perioadă mai lungă de timp, pentru că sunt tineri care nu mai au bunici în viață și pentru ei aceasta a fost o posibilitate de reconectare cu cineva mai în vârstă pe care îi considerau ca și bunicii lor.”

Europa Liberă: Dar de ce anume vârstnicii au atras atenția UNFPA Moldova?

Natalia Plugaru: „Motivul este unul foarte relevant, pentru că în Moldova avem peste jumătate de milion de persoane care au vârsta de 60 și mai mulți ani. Acest lucru înseamnă că ei reprezintă a cincea parte din populație și persoanele vârstnice chiar și până la pandemie mulți dintre ei au trăit în condiții vulnerabile, cu probleme de sănătate, cu venituri mai mici, cu acces limitat la servicii, iar pandemia aceasta a agravat și mai mult situația, pentru că mulți din ei au rămas acasă singuri, fără ajutor, cu copiii plecați sau blocați peste hotare și fără suportul emoțional, care este atât de important în această perioadă.

Dar pe de altă parte, persoanele în vârstă poartă cu sine o foarte bogată experiență de viață atât personală, cât și profesională, care nu trebuie ignorată și care trebuie transmisă generațiilor care vin, pentru că prin această experiență pe care ei o împărtășeau generațiilor tinere, vârstnicii înșiși se pot simți și ei utili societății și în continuare rămân activi și importanți.”

Europa Liberă: Din punctul Dvs. de vedere, ce are de câștigat o societate atunci când este sensibilă la nevoile vârstnicilor?

Natalia Plugaru: „Cum ziceam, persoanele în vârstă au o foarte bogată experiență și noi trebuie să continuăm să-i susținem ca piloni importanți ai societății.

Mulți dintre ei sunt profesori, mentori, îngrijitori, voluntari, povestitori, creatori, este o atât de mare valoare și un potențial atât de mare în persoanele în vârstă pe care noi nu putem să le ignorăm. Trebuie să învățăm să trăim cu ideea că fiecare categorie de vârstă contează în societatea noastră și noi trebuie să valorificăm fiecare potențial uman care există și în continuare vom depune eforturi atât cu partenerii noștri din guvern, cât și din societatea civilă nu numai pentru a sprijini persoanele în etate pe timpul pandemiei, dar și pentru a asigura și după pandemie ca demnitatea, drepturile lor să fie protejate și ele să rămână în continuare actori importanți ai societății noastre.

În următoarele luni ne propunem să continuăm această campanie și să mai adăugăm elemente noi, în special să implicăm tinerii să lucreze împreună cu vârstnicii și să dezvolte abilitățile digitale în rândul vârstnicilor, ca și persoanele în etate să se poată bucura de tehnologiile moderne și să se poată „conecta” cu persoanele dragi în acest sens.”

Europa Liberă: Spuneați mai devreme că ați cunoscut istorii și oameni speciali în cadrul acestei campanii. Recunosc că m-ați făcut curioasă... Despre ce istorii este vorba?

Natalia Plugaru: „Tinerii ne-au povestit că atunci când au sunat vârstnicii, chiar dacă unii din ei au povestit despre problemele cu care se confruntă, greutățile prin care trec, au zis că au fost foarte multe persoane care erau foarte pozitive, erau optimiste și cu un moral destul de ridicat. Aceste persoane le-au povestit cum își petrec zilele în perioada aceasta de carantină și de pandemie, mulți din ei își îngrijesc grădina, alții fac curat, pregătesc ceva în casă, își găsesc tot felul de activități și-și umplu ziua ca să fie ocupați cu ceva și să nu se simtă singuri.

Mulți dintre ei au menționat că țin televizorul și radioul deschis toată ziua, ca să simtă prezența cuiva în casă.

Bunăoară, o doamnă în vârstă până la pensionare a lucrat în calitate de asistentă medicală, iar după pensionare s-a aventurat în a coase, a croșeta și a face tot felul de lucruri manuale și, iată, în această pandemie ea s-a specializat în a coase măști de protecție. Aceste măști ea le oferă gratuit vecinilor, neamurilor, dar a oferit și lucrătorului social care o vizitează periodic.

Sunt foarte multe istorii interesante și, cum ziceam, această campanie a avut un efect pozitiv asupra persoanelor în etate, care s-au bucurat și au așteptat fiecare apel telefonic, dar și asupra tinerilor.”

Europa Liberă: Înțeleg, din ce spuneți Dvs., că pandemia de COVID-19 a afectat în mod special vârstnicii. O lecție cum anume ar putea societățile să protejeze mai atent persoanele în etate, or, fiecare dintre noi va ajunge într-o zi să facă parte din această categorie de vârstă...

„Pandemia uneste generatii”

Natalia Plugaru: „Sincer sper că această criză și, într-adevăr, efectele pe care le-a avut asupra persoanelor în etate atât din perspectiva faptului că mulți din ei au fost afectați direct de către acest virus prin faptul că s-au îmbolnăvit, mulți din ei chiar au decedat, dar și din faptul că mulți din ei au rămas izolați, singuri acasă, fără ajutor, eu sper că această pandemie să vină ca un punct de cotitură în modul în care noi privim și tratăm persoanele în etate din societatea noastră. Și asigurarea faptului că persoanele în etate se bucură de aceleași drepturi și aceeași demnitate ca toți ceilalți este nu doar un imperativ moral, dar, de fapt, trebuie să-l privim ca un avantaj pentru toți, atât pentru vârstnici, cât și pentru toți ceilalți membri ai societății.”