Vasile Mârzenco: Majoritatea agricultorilor afectați de secetă nu au cu ce să înceapă ciclul agricol

Vineri 31 iulie, la ultima ședință a Comisiei pentru Situații Excepționale premierul Ion Chicu a anunțat că cele 200 milioane de lei alocate suplimentar pentru subvenții în agricultură vor fi debursate pe parcursul lunii august si a cerut instituţiilor responsabile ca efectuarea plaților către agenții economici afectați să se facă cât mai rapid. Agricultura este lovită de secetă, de guvernare, dar şi din cauza pandemiei, care îi împiedică pe mulţi să-şi vândă produsele, a declarat Europei Libere directorul executiv al Federației Naționale a Fermierilor, Vasile Mârzenco.

Interviu cu Vasile Mârzenco

Europa Liberă: Dacă e să-i credem pe agricultori, situația e critică și poate fi și mai critică, iar dacă să-i credem pe cei care guvernează, ei spun că fac tot ce le stă în puteri ca să ajute agricultorii să depășească necazurile. Dvs. ce ziceți? Cum se prezintă astăzi situația în agricultură?

Vasile Mârzenco: „Niciodată cei de la guvernare n-au abordat profund problemele din agricultură. Eu însumi sunt agricultor, vin de la piața angro, m-am sculat azi la ora două dimineață și am dus o mașină de legume, și acum la 10-11 - a doua mașină. E grav să vezi cum se chinuiește lumea în piața asta, dar cum se chinuiește ea până produce ceea ce produce și când ajunge să vândă e un haos, e un primitivism total în ceea ce ține de comerțul cu produse agricole. Sigur că purtăm și noi, agricultorii, o bună parte din vină, dar nu pot agricultorii, cu toată dorința lor, să intervină ca să soluționeze această problemă dacă ea nu se începe a soluționa de la politica statului în domeniul respectiv.”

Europa Liberă: Haideți să le luăm pe rând: condițiile climaterice au fost foarte dure în acest an...

Vasile Mârzenco: „Problema anul acesta se manifestă prin condiții climaterice deosebit de grave pentru agricultori. Eu personal sunt unul dintre acei care am recoltat 200-300 kg de grâu la hectar, sunt alții care n-au recoltat nimic, au discuit semănăturile, fiindcă au ars. Ne bucuraserăm când veniseră ploile acum o lună, o lună și jumătate că se va ameliora situația în ceea ce ține de porumb și floarea-soarelui, dar au ars și acestea. Eu sunt din zona de centru, rareori pe la marginile moșiei satului, unde au fost poate niște șuvoaie de ploaie poate a mai rămas ceva și poate vor strânge țăranii, dar asta e un procent din tot ceea ce înseamnă culturi de grupa a doua. S-a recoltat ceea ce s-a recoltat, cei de la Ministerul Agriculturii și de la guvern spun că securitatea alimentară a statului este asigurată, dar problema nu-i doar asta, că securitatea poți s-o asiguri și cu produse de import, însă asta se face cu pierderi și cu cheltuieli mari de mijloace financiare ale statului. Problema cea mare este însă că cea mai mare parte din agricultorii care au fost afectați de secetă nu au cu ce să înceapă ciclul agricol. Eu m-aș teme fiind ministru sau prim-ministru să zic că putem să exportăm cereale în această situație. Noi putem să le exportăm ca mai apoi să le importăm mai scump, la un preț mai mare decât le-am exportat acum. Și exportul nu-l fac companiile de stat, îl fac companiile private care, pe bună dreptate, scopul lor principal e ca să obțină profit, să-și întoarcă cheltuielile pe care le-au făcut când au achiziționat aceste cereale cândva, dar statul în situații deosebite, cum este anul acesta, s-ar cuveni să găsească limbaj comun cu cei care se ocupă de exporturi, care au achiziționat și au depozitat aceste cereale ca să balanseze interesul lor cu interesul statului. Noi ca organizație am difuzat o declarație a federației că în cazul în care guvernul și parlamentul nu vor da ascultare propunerilor noastre, cerințelor noastre, noi vom fi nevoiți să ne revoltăm.”

Europa Liberă: A ieșit lumea cu tehnică în stradă să protesteze, imediat a urmat reacția guvernului, care a spus că agricultorii se lasă dominați de politicieni.

Vasile Mârzenco: „Aceștia-s niște politicieni slab pregătiți pentru a administra treburile țării mai ales în asemenea situație.”

Europa Liberă: Cine?

Vasile Mârzenco: „Același prim-ministru, eu le spun pe șleau, le spun direct, fiindcă nu poate să-și permită un om care are așa funcție în stat să facă asemenea declarație care sună puțin a acuzație în adresa agricultorilor, fiindcă ei se joacă de-a agricultura, chipurile, și mai mult ascultă baladele celor care se ocupă de politică. Dar nu este așa, dle prim-ministru, hai cu mine pe câmp și să-mi spui d-ta ce trebuie să fac eu ca agricultor în situația în care am cheltuit tot ce am avut - și pensii, și salarii, și puținii bani agonisiți cândva - și acum nu am cu ce cel puțin să fac curățenie pe terenurile celea, să le curăț de strujenii care mai mult decât nutreț la niște oi sau capre nu este bun, nici la vite nu este bun de nutreț.”

Europa Liberă: Dar premierul Chicu a anunțat că guvernul a dublat, cel puțin 250 de milioane de lei vor fi subvenții în agricultură...

Vasile Mârzenco: „Dar dl Chicu a solicitat Ministerului Agriculturii să facă niște calcule și să afle care sunt cheltuielile făcute de agricultorii care au suferit în urma secetei, nu mai zic de alte calamități? Ele-s de 200 de milioane sau chiar 300 de milioane de lei? 300 de milioane de lei astea-s cheltuieli făcute în 2-3 raioane pentru prelucrarea, însămânțarea și toate celelalte cheltuieli care au fost făcute. Eu înțeleg că statul acesta este putred de sărac și nu are cu ce, dar trebuie să le spună deschis oamenilor: „Oameni buni, țara asta nu poate exista și să asigure buna ei funcționalitate, buna viață a cetățenilor, a agricultorilor în cazul nostru și luați-vă de-o grijă că nu veți primi ceea ce s-ar cuveni”...”

Europa Liberă: Dar Dvs. vă este clar ce despăgubiri pot primi agricultorii care au pătimit?

Vasile Mârzenco: „Ei au emis un regulament și pentru grâu este prevăzut în acest regulament 530 de lei pentru un hectar. Dar eu vreau să le spun că pentru un hectar 530 de lei poate să acopere, pe departe poate încă, numai cheltuielile pentru motorină, nemaivorbind de semințe, că numai la un hectar dacă se cheltuiesc 200 de kilograme de semințe de grâu. La prețul de 4-4,50 lei, astea-s 900 de lei la un hectar. Și asta numai semințele, dar câte cheltuieli mai sunt în afară de semințe pentru ca semănătura ceea s-o aduci în pragul recoltării și în pragul recoltării s-o pierzi?

Dacă ar fi niște oameni sinceri și deschiși, să ne zică: „Oameni buni, atâta putem, mai mult nu putem”, dar pot să spună că, „iaca, atâta merită de acoperit pierderi și le vom acoperi în rate, pe viitor vă vom scuti de alte impozite”. Noi în declarația noastră am solicitat ca agricultorii care au suferit în urma secetei, sigur că ținând cont de gradul afecțiunii semănăturilor să fie scutiți de toate impozitele, plățile în Fondul social și alte plăți pe care ei le fac începând cu 1 aprilie anul acesta, că atunci noi deja eram siguri că e compromisă recolta și până în septembrie anul viitor, când dacă va da Domnul să fie un an favorabil, să comercializăm ceea ce vom produce. Și plus la aceasta, producătorii trebuie sprijiniți ca să aibă cu ce să procure semințele ca să însămânțeze terenurile și cu ce să le lucreze, dar dacă nu, trebuie să ne spună deschis că nu pot face nimic, să ridicăm mâinile în sus și să spunem că noi nu putem face ordine și nu putem sprijini sectorul acesta ca el să nu se compromită cu totul.”

Europa Liberă: Deci, Dvs. lăsați să se înțeleagă că pierderile agricultorilor sunt mult mai mari decât ajutorul pe care îl oferă guvernul astăzi?

Vasile Mârzenco: „Sigur! Eu v-am dat exemplul cu semințele și cu cuantumul acesta pe care ni-l propun. N-am avut niciun guvern care să pătrundă la modul serios în esența problemelor cu care se confruntă agricultura.”

Europa Liberă: Dar dialog între dvs., cei care reprezentanți Federația Națională a Fermierilor, și guvern există?

Vasile Mârzenco: „Întotdeauna le-am spus deschis și fără jenă că dialogul a fost unul nesincer, unul ca să arate cred că donatorilor că în Republica Moldova este dialog, că autoritățile se adaptează și ele la cerințele unui stat de drept ș.a.m.d. Dar, cu părere de rău, nu este așa. Eu nu aș vrea să înțeleagă ăștia de la conducere că mereu îi critic și știu că asta nu le place, dar fac acest lucru, fiindcă nu se poate așa, oameni buni, de conviețuit mai departe sectorul privat cu cel de stat. Vorbim în diferite declarații, în diferite documente de stat, strategii că avem parteneriatul public-privat care este una din soluțiile care ar putea să salveze economia țării, dar acest parteneriat se face acolo unde sunt interese, dar nu se face acolo unde este interesul larg. Mai ales în agricultură, acolo unde sunt fermierii mici și mijlocii, în genere ei sunt discriminați, dar întotdeauna fiind în contradicție cu aceste abordări ale acelor care chiar contribuie la elaborarea acestor politici de subvenționare și ei se străduiesc cu diferite șmecherii să arate că, chipurile, cei mici producători primesc mai mult de jumătate din subvenții... Dar nu-i așa, fiindcă ei sunt șmecheri și au clasificat drept fermieri mici și mijlocii pe acei care au până la 500 de hectare de teren agricol. Dar oare în Republica Moldova un fermier cu 500 de hectare poate fi considerat fermier mic? Acesta este un fermier mare. Dar cel care are 50 sau 100 de hectare de livadă, acesta este fermier mic?”

Europa Liberă: Dl Mârzenco, dar s-a sugerat mereu ideea că trebuie consolidate terenurile, că acolo unde-s parcele mici, acolo este greu ca să se obțină o agricultură performantă?

Vasile Mârzenco: „Trebuie consolidate și noi înțelegem că, pe o parcelă mică, mare agricultură nu faci, dar mai ales în zona aceasta de centru, unde au fost excesiv parcelate terenurile, trebuia în politica statului să prevadă anumite alocații, anumite abordări ale problemei cooperării și asocierii fermierilor, dar ori de câte ori ridicăm această problemă, avem același răspuns: cooperați-vă, asociați-vă! De ce nu vă cooperați? De ce nu vă asociați? Dar eu trebuie să te întreb pe dumneata ca Minister al Agriculturii, ce ai făcut dumneata ca autor al unor politici ca această cooperare să se întâmple, nu numai așa, pur și simplu să spunem că da, asta este foarte important și necesar, dar nefăcând nimic concret pentru a avea loc lucrul acesta?”

Europa Liberă: Deci, până acum ne-am clarificat că seceta a pus în pericol o bună parte din suprafețele cu culturi agricole, pe de altă parte, și pandemia a mai adus necazuri, pentru că piața de desfacere e o mare și mare problemă?

Vasile Mârzenco: „Dna Valentina, iată acum vin de la piața angro și nu eu, dar o doamnă în vârstă care-i alături cu persoana pe care am angajat-o să-mi comercializeze legumele, ea tot acolo-i alături, are niște legume mai mare dragostea să le vezi și-s foarte gustoase, o familie de țărani gospodari. Și-i zic că întârzii, fug repede, iaca, mă duc la Europa Liberă să povestesc. Că astă-noapte pe la ora trei i-am fotografiat cum dorm oamenii pe saci, pe cutii acolo, în mașini și ea îmi zice: „Vedeți, dl Mârzenco, chiar și piața asta nu lucrează după 7”, dar multe vânzări se fac după ora 7. Duminica piața angro e slabă, fiindcă cei care se ocupă cu vânzările cu amănuntul vin de vineri și sâmbătă și se pregătesc ca să meargă la piețe prin raioane, prin alte localități și lunea îi zi sanitară la piață. De ce nu s-ar putea duminica să lucreze piața asta până la masă, până la ora 1-2, dar de la ora 2 până la 12 de noapte se poate de făcut dezinfectare și curățenie pe piața ceea. În asemenea situații noi trebuie să lucrăm ca în armată, cum se zice, ca pe alarmă.”

Europa Liberă: Vorbiți despre piața de desfacere pe interior, dar pentru export?

Vasile Mârzenco: „Exportul este foarte slab, mai ales fermierii care se ocupă de producerea legumelor și fructelor. Avem producători serioși de fructe, dar aceia sunt dotați deja în cea mai mare parte cu frigidere și în cea mai grea situație ei depozitează la frigider fructele, deși nici lor nu le este foarte dulce în asemenea situație, dar acești mai mici și mijlocii care comercializează pe piața internă, pur și simplu sunt jucați ca la cărți. Într-o zi pot să vândă, în altă zi pot să nu vândă și consumatorii acum nu sunt atât de mari consumatori, fiindcă în mare parte nu-și prea pot permite să procure produse din cauză că mulți și-au pierdut locurile de muncă, salariile nu sunt acelea care ar trebui să fie. Îi gravă situația în țară și noi, agricultorii, fermierii suntem afectați la modul direct din mai multe aspecte, dacă e să discutăm situația care s-a creat în agricultură.”

Europa Liberă: Sunt câțiva ani de când Dvs. sunteți în conducerea Federației Naționale a Fermierilor. Dacă ați fi la putere, ați soluționa ușor aceste probleme?

Vasile Mârzenco: „Mie mi-ar fi rușine să fiu la putere într-o asemenea conjunctură. Și așa spun unde mi se întâmplă: cum nu li-i rușine lor să fie miniștri, deputați, prim-miniștri într-o țară unde lumea geme de sărăcie și de nevoie, și de Doamne ferește?...”

Europa Liberă: Ce ați face dacă ați fi la guvernare?

Vasile Mârzenco: „Iată noi cu problema aceasta, cu calamitățile naturale, noi avem cel puțin 10-15 ani de zile de când cei de la federație solicităm de la parlament și de la guvern să adopte o lege cu privire la alocarea despăgubirilor fermierilor în caz de calamități naturale. Și ei ne ascultă, primesc solicitările și ne dau răspuns, că acum s-au mai „civilizat” și ne dau răspuns la timp, dar argumentează, fac trimiteri la un șir de legi că aceea prevede una, cealaltă alta și, chipurile, nu mai este nevoie de o așa lege. Dar de ce în România este necesară și funcționează o asemenea lege, dar la noi nu este necesară așa lege și nu funcționează? Și ei ni-o pun, cum s-ar zice, în frunte: asigurați-vă culturile! De ce nu le asigurați?”

Europa Liberă: Dar e o mare problemă și cu asigurarea?

Vasile Mârzenco: „Dar cum să le asigur? Eu le spun real: „Oameni buni, dacă mergeți cu picioarele pe pământ, dar plutiți prin nori, apoi întrebați-mă încă 20 de ani înainte de ce nu asigur culturile. Ce să fac – să asigur culturile în primăvară sau să mai iau un credit încă ca să cumpăr sămânță și să însămânțez terenurile? Ce să fac eu? Fermierul nu are cu ce însămânța, cu ce prelucra pământul, așa cum și-ar dori și așa cum trebuie să facă, dar nu încă să și le asigure. Și-apoi, în afară de asta și relațiile cu companiile de asigurare nu sunt cele mai sincere. Am avut cazuri când producătorii au fost trași pe sfoară de unele companii. Ei nu sunt atractivi pentru agricultori ca să se întâmple acest lucru, deși ne-au adunat pe producători de câteva ori și la Ministerul Agriculturii, și la prim-ministru companiile acestea de asigurare. Dar rezultatul e nul, practic.”

Europa Liberă: Ziceam că, dacă ați avea pârghiile puterii, ce ați mai face pentru agricultură?

Vasile Mârzenco: „În primul rând, trebuie adoptată o lege despre agricultură în țara noastră, așa cum sunt asemenea legi în alte țări. Și agricultura trebuie nu așa, s-o jelim noi și s-o compătimim și pe agricultori, așa cum o facem pe la sărbători, la Ziua Agricultorului, dar trebuie în cadrul legii să fie reglementat tot ceea ce ține de acest domeniu. Unde este cercetarea noastră în agricultură azi? Ce s-a făcut din Institutul acela al Viței de Vie și al Vinului, că eu nu știu dacă era în Uniunea Sovietică un institut mai puternic, chiar în Europa poate decât al nostru?

Dacă o instituție ca aceasta n-am putut-o păstra și s-o ținem la baza dezvoltării viticulturii și vinificației în țara asta, n-au avut minte cei de la conducere, apoi ei au să aibă minte ca să poată mobiliza toate mijloacele și resursele ca sectorul acesta, începând cu fermierii cei mici, cei mijlocii și cei mari să fie implicați în acest circuit economic, agrar, ca acest sector să crească, fiindcă probleme sunt foarte complicate și foarte multe, că ecuația aceasta a problemelor în agricultură este destul de mare, cu multe necunoscute și eu văd că nu are cine să le ia de la un capăt, să-și facă o echipă de oameni competenți care să rezolve pe segmente, pe sectoare, pentru că, chiar dacă vom produce producție agricolă primară bună și de calitate, dacă nu este dezvoltat sectorul de prelucrare, de procesare, departe nu ne ducem. Dar de când vorbim despre diferite centre agroalimentare care, chipurile, ar absorbi produsele agricole de la fermieri, de la țărani, de la producătorii agricoli? Asta se vorbește începând din 2010 și este o hotărâre de guvern cu privire la organizarea și funcționarea piețelor agricole. Când era dl Bumacov ministru al agriculturii, pe perete în biroul lui era și o machetă a centrului acesta agroalimentar de lângă Ghidighici. Așa a și murit ideea asta, în schimb, noi... Eu nu zic că nu trebuie să facem arenă, alte chestii și acestea trebuie, îmi place și mie să privesc sportul și să fac sport și să-i văd pe tineri cum aleargă și cum au cu ce se ocupa, dar nu poți să faci aceste lucruri când nu ai cu ce îmbrăca țara și cu ce o alimenta.”

Europa Liberă: Dar exporturile pe piața estică, pe piața vestică acum sunt mult mai clare – cine duce, cât duce?

Vasile Mârzenco: „Ce fel de export, dna Valentina? Și fratele meu lucrează pe un TIR într-o companie și este alt băiat care lucrează pe un refrigerator. Îl întreb: „De ce, Valentin, nu te văd dus cu mașina?” Că se ducea la Moscova și am prieteni acolo, am neamuri și le mai trimiteam niște produse. Și el îmi spune: „Dl Vasile, nu mă pot duce, că nu avem permisiunile acestea, „dozvoluri” cum le mai spun. Noi vorbim că economia de piață este o economice liberă, dar ea este o economie care are atâtea pripoane și atâtea bariere născocite de hoții și de tâlharii care-s la conducere și care dacă nu-s la conducere îs sprijiniți de alții care se află la conducere. Cui îi trebuie „dozvolurile” acestea, permisele acestea de a tranzita Ucraina ca să ajungi în Rusia cu marfă? Cine-i autorul lor? Ei spun că-s tot de-ai noștri...”

Europa Liberă: Da, partea rusă așa a și spus că autoritățile de la Chișinău ar fi cerut ca să fie introduse aceste permise.

Vasile Mârzenco: „Dar de ce nu se ocupă procuratura de asta? De ce nu se ocupă același președinte de țară care se bate cu pumnul în piept că el Doamne ferește cât de mult retrăiește pentru soarta țării acestea? Cine a inventat așa pârghie, instrument de reglementare a unui segment care este crucial în export – transportul? Iată băiatul acela stă acasă și nu lucrează, șede refrigeratorul la bază la firma respectivă, fiindcă firma nu are „dozvolul” acesta ca să se încarce și să ducă sau să aducă marfă. Este un dezmăț total și mulți oameni își fac iluzii și cred în guvernarea asta, că ea o să facă ceva pentru dânșii. Nu-i vreau niciun rău nici lui Dodon, nici lui Chicu, nici celor care-s în echipă, dar când a fost ministrul agriculturii, nu mai zic de prim-ministru la piață? În piața angro acolo să se ducă, că vin eu la ora două de noapte și vă iau și haideți la piață să vedeți ce-i acolo, că noi trebuie totuși să încurajăm fermierii și să încurajăm agricultorii. Să sperăm că cei de la conducere - oricum ar fi ei numiți, botezați că-s roșii, că-s albaștri, că-s verzi sau cu steluță în frunte - își vor da seama până la urmă că, dacă n-au să se preocupe la modul real și concret de probleme cetățenilor și, în cazul nostru, al agricultorilor, noi pur și simplu o să ajungem într-o situație când ei au să fugă din țară. Au să fugă la un moment dat din țară și noi o vom lua și noi poate pe drumul cel drept, pe podeț, poate vom trece podețul și pârăul și vom ajunge și noi acasă. Poate.”