Your browser doesn’t support HTML5
Revista matinală a presei
„Business-ul” cu pavilioane navale moldovenești e un „rai” pentru contrabandiștii din întreaga lume, iar dintre politicieni, în el ar fi implicat și un om al lui Dodon. Aceste declarații tari aparțin unui deputat din PAS, Radu Marian, și sunt citate de deschide. md, care le dedică un articol întreg. Făcând uz de statutul său de ales al poporului, parlamentarul a solicitat cu 3 săptămâni în urmă, adică înainte de drama libiană, informații de la Agenția Navală a Republicii Moldova. A aflat că Moldova are în acest moment înregistrate sub pavilionul său peste 300 de nave. România, cu sute de kilometri de acces la Marea Neagră, are doar 10, afirmă deputatul. La fel, acesta spune că Moldova e cunoscută în întreaga lume pentru schemele frauduloase în care sunt implicate navele cu „numere” moldovenești: contrabandă de cocaină, trafic de ființe umane, catastrofe ecologice.
„Situația este atât de gravă, încât Moldova se află de ani buni pe Lista Neagră portuară în toată lumea, și din acest motiv navele aflate sub pavilionul Moldovei sunt sechestrate, inspectate și oprite la fiecare pas”, susține deputatul. El mai spune că înregistrarea acestor nave este o afacere profitabilă, taxele sunt extrem de mici, așa că oricine și de oriunde poate veni în Moldova să-și înregistreze nava. Parlamentarul susține că în schemele respective ar fi implicați și oameni de pe lângă președintele Igor Dodon. Îl numește pe deputatul socialist Anatolie Labuneț, firmele căruia ar fi reprezentanți locali ai acestor nave.
Printre numeroasele știri despre numărul de îmbolnăviri și decese în urma epidemiei, newsmaker.md publică informația că Italia a prelungit până în 7 septembrie interdicția pentru accesul moldovenilor pe teritoriul său. Publicația face referire la un anunț apărut pe 8 august pe pagina de Facebooka ambasadei moldovenești din Italia.
Ziarulnational.md, care dedică un articol finalizării gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău scrie că ac esta poate scăpa R. Moldova de șantajul gazului rusesc. Deputatul Iurie Reniță, fostul Ambasador al R. Moldova la București în perioada anilor 2010 - 2015, este citat în articol spunând că are „un prilej de bucurie și de satisfacție sufletească”, amintindu-și cum a demarat proiectul, dar de tristețe la gândul că acesta putea fi gata „în doi-trei ani” dacă era voință politică mai multă la Chișinău. Parlamentarul spune că a avut peste 250 de întrevederi cu factorii decizionali de la București pe subiectul gazoductului. “Eram întrebat direct - da „cei de la Chișinău" chiar își doresc acest gazoduct? Nu puteam să ascund reticența lor acerbă, dar m-am străduit să-i conving că e vorba, în primul rând, de un interes național comun”, mai susține Iurie Reniță.
Mold-street.com, care la fel scrie la temă, comentează: “Este un proiect intens exploatat politic, atât de partea română, cât și de cea moldovenească. Din păcate, nu se știe ce gaz va circula prin conductă, iar investiția constă doar într-o țeavă goală în condițiile în care încă nu este acces la gazul din Marea Neagră.”
Adevarul.md citează o reacția a ministrului moldovean al Justiţiei, fadei Nagacevschi, despre protestul Partidului Şor de la sediul Delegaţiei UE, cerând demisia acestuia pentru afirmaţia că instanţele din R. Moldova ar tergiversa intenţionat examinarea dosarului lui Ilan Şor. “După ce a fost furat un miliard, aveţi tupeul să atacaţi oficialii europeni”, a scris Fadei Nagacevschi pe Facebook. Ministrul se declară solidar cu ambasadorul UE la Chişinău, Peter Michalko și critică judecătorii de la Cahul pentru faptul că ar fi decis „să demonstreze că pot amâna la nesfârşit examinarea cazului Şor.”
„E un caz de interes public, pentru care plăteşte toată ţara. Mai puţin Dvs.”, a mai spus Nagacevschi. Anterior, IPN a scris că, din luna februarie 2018, când dosarul de condamnare a fostului preşedinte al Consiliului de Administraţie al Băncii de Economii, Ilan Şor, a fost transferat la Curtea de Apel Cahul, au fost numite 27 de şedinţe de judecată – toate fiind amânate pe diverse motive.