Virgiliu Mărgineanu: „Publicul larg tot mai puțin cunoaște despre filmele noastre moldovenești”

O veste bună pentru iubitorii de filme, care n-au călcat de luni bune pragul unui cinematograf din cauza pandemiei. 22 de filme moldovenești vor fi difuzate în cadrul proiectului „Filme din Moldova – online”. În perioada 2-8 septembrie, cinefilii vor putea privi gratuit, online și la postul TV Moldova 1 pelicule autohtone, realizate de cineaști moldoveni, în ultimii trei ani. Discutăm cu Virgiliu Mărgineanu, președintele Uniunii Cineaștilor din Moldova și unul din organizatorii evenimentului.

Virgiliu Mărgineanu: „Ar fi două situații. În prima situație este vorba că în momentul de față cinematografele sunt închise, este o perioadă de timp nefavorabilă evenimentelor culturale, inclusiv proiecțiilor de film. În felul acesta, ne-am gândit că totuși s-au făcut niște filme, sunt niște materiale care stau și așteaptă să fie proiectate pe marele ecran, dar, din cauza epidemiei, noi tot amânăm și amânăm aceste prezentări și proiecții. Asta ar fi prima motivație, a doua este faptul că ne dăm seama că publicul larg tot mai puțin cunoaște despre filmele noastre moldovenești, filmele autohtone. Și chiar dacă în ultima perioadă de timp eu vreau să cred că cinematografia a „renăscut”, cel puțin foarte mulți tineri se ambiționează să facă filme, avem filme mai bune, mai puțin bune, mai calitative, mai făcute de începători, dar sunt niște filme ale noastre, pe care aș vrea să le cunoască publicul spectator. Tocmai de aceea, Uniunea Cineaștilor în parteneriat cu Centrul Național al Cinematografiei a decis să facă acest eveniment timp de o săptămână, în care va putea să aleagă ori TV, ori internet să privească o listă de filme făcute de tineri, de regizorii noștri din Moldova și, în felul acesta, promovăm nu doar filmul, dar vrem să promovăm și autorii filmelor.”

Europa Liberă: Ați menționat că publicul moldovenesc cunoaște puține filme autohtone. Prin ce vă explicați asta?

Virgiliu Mărgineanu: „În primul rând, mă refer la lipsa cinematografelor. Dacă e să vorbim la nivel național, noi avem cinematografe doar în Chișinău care funcționează. Și din aceste cinematografe, dacă excludem rețeaua „Patria”, care este o rețea comercială, avem un singur cinematograf necomercial, în care putem să facem niște proiecții, putem să facem lansări, distribuții, premiere de film. Mi se pare un pic incorect ca o țară atât de mare să aibă un singur cinematograf național, dar asta se explică prin mai multe lucruri. Deci, economia de piață a făcut în așa fel încât cinematografele în genere să fie mai puțin solicitate decât barurile, terasele, restaurantele sau alte locuri de divertisment și în felul acesta mulți dintre spectatori sau foștii cinefili s-au reorientat spre mediul online, nu mai preferă să cumpere bilete la cinema, ci preferă să privească filmele online. Acestea ar fi cele două motivații principale.”

Europa Liberă: În cadrul proiectului e vorba de un caleidoscop de filme de ficțiune, documentare și filme de animație produse exclusiv în Republica Moldova, vor putea fi vizionate pe site-ul cinema.ucm.md sau la postul de televiziune Moldova 1, sunt realizate atât de regizori consacrați, cât și de tineri. Cum ați decis care sunt filmele care merită văzute de un public cât mai larg?

Virgiliu Mărgineanu: „A fost un anunț liber, am sunat, apropo, foarte mulți autori de filme, realizatori, producători, regizori, fiecare casă de producție are stilul său de lucru și atunci când are un film, are un program pentru proiecția și distribuția acestui film. Respectiv, unele filme sunt acum înregistrate sau înscrise la unele festivaluri care se tot amână și din cauza iarăși a acestei pandemii nu știu exact când și unde vor fi proiectate. Sunt unele case de producție care vor direct să facă contracte, inclusiv cu postul de televiziune Moldova 1, să-și vândă filmele și deci nu toți au acceptat să-și dea filmele gratuit în cadrul acestui proiect. Dar, în mare parte, din momentul înregistrării noi am primit peste 30 de filme înregistrate la concurs, am format o comisie din cinci membri, respectiv reprezentanți ai diferitelor instituții, și anume: reprezentant al Uniunii Cineaștilor, bineînțeles, ca organizator; reprezentant al Academiei de Teatru, Muzică și Arte Plastice (AMTAP), profesor Vlad Druc, care ne-a ajutat să selectăm cele mai bune filme și am inclus în această lecție reprezentanții celor trei festivaluri naționale. E vorba de Festivalul „Cronograf”, Festivalul MOLDOX și Festivalul RAVAC. Deci sunt trei festivaluri de filme care sunt produse în Moldova, autohtone. Ei fac aceste selecții pentru festivalurile lor și ne-am gândit că sunt cei mai indicați ca să facă selecții și pentru acest eveniment. Astfel considerăm că am făcut un juriu corect.”

Europa Liberă: Pandemia de coronavirus a dat peste cap mai multe industrii, inclusiv cea de cinema, publicul nu mai stă la rând ca pe vremuri să vadă o premieră la cinematograf, ați menționat și Dvs. Ce pierd cinefilii, dar și regizorii în aceste circumstanțe, doar partea financiară?

Virgiliu Mărgineanu: „Și morală, și psihologică, dacă vreți. Și o să vă dau exemplul nostru personal. Deci, Casa de producție OWH Studio are două filme gata, terminate, a fost producția încheiată, practic putem apăsa Rec să le proiectăm pe marile ecrane. Ambii regizori nu au fost de acord să le proiectăm în cadrul acestei săptămâni. Și explicația este simplă: regizorul lucrează la un film mai mult de doi ani, minimum doi ani. În momentul în care își vede lucrarea gata, el vrea s-o ofere publicului și să comunice cu publicul în sensul să vadă reacția publicului, să primească aplauzele, să primească felicitări ori critici, dacă sunt constructive. Tocmai de aceea contactul cu publicul, după părerea noastră, este foarte important.”

Europa Liberă: Și mai mult decât atât, inclusiv producția de filme a fost pusă pe pauză. Înseamnă asta că în 2021 trebuie să ne așteptăm la mai puține filme de producție moldovenească, care și în zilele bune nu erau foarte multe la număr?

Virgiliu Mărgineanu: „Sigur că da. Din păcate, așa va fi. Rezultatele negative le vom descoperi peste câțiva ani sau chiar și anul viitor vom vedea că sunt mai puține filme. Pe de o parte, nu avem dreptul să producem sau nu avem posibilitate să producem și nu avem posibilitate să distribuim. Deci sunt două lucruri care reprezintă ceea ce fac cineaștii – fac filme și proiectează filme. Ceea ce am și reușit noi acum să facem, cel puțin, pasul doi – să proiectăm niște filme realizate în ultimii trei ani, dar referitor la producții chiar este destul de complicat. Ceea ce facem noi, eu vorbesc de casa de producție pe care o reprezint, lucrăm la scenarii și la dezvoltarea de proiecte. Deci pregătim niște proiecte cinematografice pe care urmează să le filmăm în momentul în care vom avea dreptul, dar și aici stăm foarte greu, pentru că este vorba de întâlniri, este vorba de deplasări, cercetări, documentare, arhivă ș.a.m.d., iar atâta timp cât circulația este restricționată, vă dați seama că lucrăm doar în baza calculatorului, ceea ce e puțin. Cineaștii într-adevăr au de pierdut foarte mult, pierd, în primul rând, că nu au voie să filmeze și toate proiectele se amână și doi: nu pot să-și prezinte lucrările.”

Europa Liberă: În același timp, odată cu stabilirea acestei carantine, publicul are mai mare nevoie de divertisment, de un refugiu cinematic, ca să uite pentru două ore de lumea din jur. Vedeți anumite oportunități, uși noi care se deschid pentru industria cinematografică locală?

Virgiliu Mărgineanu: „Nu văd, dar încerc să fiu optimist și vreau să cred că acest „Stai acasă” sau pauza pe care și-au luat-o în special oamenii de artă și cineaștii la fel vor duce la aceea ca pe viitor să fie mai multe scenarii. Poate se gândesc deja, vor veni cu niște idei mai curioase. Deci vreau să cred că tot răul e spre bine. S-ar putea ca următoarele proiecte, care nu știu când se vor face, să fie altfel. Până acum, toți se plângeau că nu avem timp, avem probleme cu producțiile, avem probleme cu timpul care ni se oferă pentru producere. Ei, acum, poftim, am avut un timp în care am stat acasă și vreau să cred că unii au reușit să beneficieze pozitiv de acest timp și să reușească să-și facă creațiile sau să le pună pe hârtie în așa fel încât să fie cât mai curioase.”

Europa Liberă: Primăvara și vara anului trecut erau doldora de evenimente cinematice. În primul rând, de festivaluri cu filme bune din toată lumea, inclusiv Festivalul „Cronograf”, pe care îl conduceți, anul acesta desigur situația e complet diferită. Cum se va schimba, cum se va adapta anume această scenă a festivalurilor la noile realități, luând în vedere că e un mediu care vizează nu doar proiecția unor pelicule de calitate, dar și pe evenimente de comunitate, petreceri, ateliere de creație?

Virgiliu Mărgineanu: „Exact! Asta e problema, pentru că un festival de film nu presupune doar proiecția unor pelicule. În primul rând, sunt acele întâlniri dintre autori și public, aceste discuții, dezbateri, mese rotunde, ateliere de lucru, stabilirea unor noi realizări în noi producții cinematografice – asta înseamnă un festival, o comunicare între oamenii care lucrează în acest domeniu. Mă uitam, colegii noștri din alte festivaluri din jurul nostru, care încearcă totuși să se ambiționeze, să se încăpățâneze să organizeze festivaluri de film în acest nou sistem online. Avantajul este în acest sistem online că poți avea mult mai mulți spectatori. Deci, locurile sunt nelimitate, exact cum spuneam noi, și aria de acoperire este nelimitată, dar, pe de altă parte, ai acces doar la film, dar la acel contact care se întâmplă de obicei la festivaluri, că de asta vine lumea la un festival sau la altul, cineaștii preferă să meargă să prezinte filme ca să aibă acel contact cu spectatorul, cu publicul. În felul acesta, vede reacția publicului. Iar aici, neavând această reacție, e complicat să îți dai seama: a plăcut filmul sau nu a plăcut, cum a reacționat sala, cum a simțit sala filmul. Sunt sigur că ați fost la festivaluri și ați fost la filme și ați observat că în sala de cinema altfel privești și devorezi un film decât stând în fața unui calculator.”

Europa Liberă: În Occident, bunăoară, industria creativă a primit anumite sprijine financiare din partea autorităților pentru a ieși din impas. Cum stă Republica Moldova la acest capitol? Cum se descurcă producătorii de filme de la noi în această perioadă?

Virgiliu Mărgineanu: „Nici nu abordăm problema aceasta, pentru că, știți foarte bine, toată lumea vine și întinde mâna, noi încercăm să ne descurcăm fără. Bineînțeles că ar fi foarte binevenite aceste subvenții sau aceste ajutoare din partea statului, dar eu nu cred în ele și nici nu încerc să facem acum greve sau să ieșim alături de agricultorii noștri care solicită subvenții. De fapt, e cam același lucru – ei produc grâne, noi producem filme. În momentul în care nu e ploaie, nu se produc grâne; în momentul în care nu avem posibilitatea să filmăm, nu vom avea filme, dar noi avem totuși niște oameni angajați, avem echipă de cineaști care așteptau salariul, iar salariul lor depinde de producția de film. Din distribuția filmului urmează să fie niște încasări care vor merge la acoperirea cheltuielilor de producție. Deci, toate sunt legate în lanț, iar în momentul în care s-a stopat, totul se blochează. Și producătorii din România au primit subvenții pentru filmele care urmau să fie produse și nu s-au produs. Poate, nu știu, se întâmplă că se schimbă lucrurile la noi la 360 de grade, 180, nu știu care să le mai luăm așa, încât să ne trezim mâine că poate cineva din administrația actuală sau viitoare hotărăște să ajute oamenii de creație și să vină cu niște subvenții, pentru că asta ar fi un mare ajutor pentru noi, că nu doar ne-am oprit la zero, dar am pierdut foarte mult.”