„Nimic nu va înlocui predarea cu profesor! Trump a spus asta, a spus-o și Putin”

Moderatorul emisiunii - Radu Benea. Din sumar:

Un an școlar inedit a început pe ambele maluri ale Nistrului. Cât de pregătite sunt școlile pentru a face față noii situații, ce spun profesorii, elevii și părinții? Și... Tiraspolul a marcat cu fast 30 de ani de când și-a autoproclamat independența față de Republica Moldova, pe care însă nimeni nu se grăbește să o recunoască, nici măcar Rusia, observă analistul politic occidental Vladimir Socor, invitatul ediției de astăzi.

„Nimic nu va înlocui predarea cu profesor! Trump a spus asta, a spus-o și Putin”

***

Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri și o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute:

În regiunea transnistreană, de la 1 septembrie, au fost înăsprite măsurile antiepidemice, în legătură cu creșterea numărului de cazuri de COVID-19. Este obligatorie purtarea măștii în spații publice: magazine, oficii, instituții de prestare a serviciilor, în mijloace de transport în comun, dar și în aer liber unde nu este posibilă respectarea distanței minime de 1,5 metri sau în parcuri, pe strtadă - în grupuri mai mari de trei persoane. Liderul administrației de la Tiraspol Vadim Krasnoselski a cerut miliției să supravegheze mai strict respectarea măsurilor antiepidemice. La o ședință a grupului operativ pentru combaterea epidemiei, vineri, Krasnoselski a spus că festivitățile de la începutul lui septembrie, cu ocazia celor 30 de ani de la autoproclamata independență a regiunii, au scos la iveală ceea ce el a numit „nedorința insistentă” a populației de a avea grijă de securitatea lor și faptul că lumea ignoră regimul de purtare a măștilor de protecție. Amenda maximă pentru încălcarea măsurilor antiepidemice în Transnistria este de aproape 30 de dolari pentru persoanele fizice, iar în cazul agenților economici – 350 de dolari sau, după caz, suspendarea activității. Totodată, de la începutul lunii, Tiraspolul a interzis locuitorilor regiunii să plece la odihnă peste hotare.

Paradă militară la Tiraspol

Situația epidemiologică pare să se agraveze și pe malul drept al Nistrului, autoritățile lansând un îndemn către populație și agenți economici să respecte măsurile de protecție în sănătate publică. La început de septembrie, zilnic, s-au înregistrat peste 500 de cazuri cofirmate de COVID, iar numărul cazurilor active a depășit zece mii. La Spitalul Clinic Republican din capitală a fost deschisă o secție nouă cu 120 de paturi suplimentare.

În Republica Moldova au fost aduse 356 de concentratoare de oxigen, indispensabile în terapia cu oxigen a pacienților cu coronavirus. Echipamente medicale, în valoare de 253 de mii de euro, au fost livrate grație asistenței financiare și tehnice a Uniunii Europene și OMS, potrivit ministerului sănătății de la Chișinău. Un comunicat de presă precizează că cele 356 de concentratoare de oxigen au fost repartizate în funcție de disponibilitatea echipamentului și necesitățile stringente ale fiecărei instituții spitalicești din Republica Moldova. Oxigenoterapia este parte componentă a terapiei anti-COVID a cazurilor medii și grave. La 27 martie, Uniunea Europeană a anunțat un pachet de asistență în valoare de 30,5 de milioane de euro pentru a contribui la acțiuni de prevenire, detectare și răspuns la pandemia de COVID-19 în țările Parteneriatului Estic.

Concentratoar de oxigen, adus în R. Moldova cu sprijinul UE și OMS

Salariile cadrelor medicale din Republica Moldova au fost majorate cu 30%, începând cu 1 septembrie. Decizia vizează aproape 43 de mii de funcții ocupate. De salarii mai mari va beneficia tot personalul medical, de la conducători de spitale, până la infirmiere, angajații serviciului AVIASAN, precum şi șoferii de ambulanțe. Guvernul de la Chișinău promite o nouă majorare, tot cu 30%, de la 1 ianuarie, după va urma o alta, cu 40%, în prima jumătate a anului viitor.

***

Europa Liberă: A început un an școlar dificili din cauza pandemiei de coronavirus, care va cere mult spirit de improvizație și flexibilitate din partea copiilor, profesorilor și părinților, dar și a autorităților. Complicații și imens de multe semne de întrebare și necunoscute nu sunt numai în R. Moldova, ci în toată regiunea. Relatează, Alla Ceapai.

Fără tradiționalele careuri solemne şi în condiţii de maximă precauție, marea majoritate a şcolilor publice şi private din R. Moldova şi-au reluat activitatea. Au mers la școală de 1 septembrie elevii din 1233 de școli. 19 instituții rămân deocamdată închise pentru că se află în carantină sau nu au fost pregătite suficient ca să corespundă rigorilor antiepidemice, a anunţat la un briefing ministrul Educației Igor Șarov.

Aproape 65 la sută din școli vor organiza lecțiile cu prezența fizică a tuturor elevilor și profesorilor în clase, respectând normele sanitare. Celelalte şcoli au optat pentru un model de instruire combinat, inclusiv organizarea învățământului în două schimburi şi alternarea lecțiilor obișnuite cu cele de la distanță. În cele 19 școli rămase închise din cauza carantinei sau condițiilor neadecvate, procesul educațional va fi organizat online în următoarele cel mult două săptămâni. Ministrul Șarov a precizat că aceste date statistice sunt în continuă schimbare.

Măsurile sanitare pentru a preveni răspândirea infecției de COVID-19 în şcoli includ, între altele, un triaj matinal al elevilor cu luarea temperaturii la intrarea în școală, păstrarea distanței sociale în clase și în pauze, asigurarea cu echipamente de securitate individuală şi cu dezinfectanți, a amintit ministrul Igor Şarov: „Atenționez public şi în mod repetat părinții nu sunt obligaţi să achite taxe pentru procurarea dezinfectanţilor în instituţiile de învăţământ.”

În municipiul Chişinău, unde majoritatea şcolilor au un număr mare de elevi, organizarea anului de studii în condiţiile pandemiei este mult mai dificil, constată viceprimarul capitalei Angela Cutasevici. Majoritatea şcolilor din municipiu au optat pentru un model de instruire combinat, iar Primăria Chişinău a elaborat o platformă pentru a informa părinţii şi elevii despre modelul selectat de fiecare școală. Nimic nu este însă deocamdată bătut în cuie, sugerează Angela Cutasevici:

„Nu exclud că peste o săptămână managerii vor veni și cu alte propuneri de modele, pentru că e una când e scris pe hârtie și e desenat cumva reieșind din toate, pentru că absolut toți managerii sunt extrem de responsabili și au evaluat toate riscurile, au evaluat toate posibilitățile lor atât tehnice, cum le permit spațiile claselor și resursa umană, dar cu siguranță vor fi și alte modificări, ne-am propus ca să le revedem cu managerii după o săptămână de activitate. Pentru noi ar fi foarte important să găsim o formulă magică pentru Chișinău, astfel ca să avem un proces aproape similar pentru toți.”

### Vezi și... ### Angela Cutasevici: „Va trebui să ierarhizăm principiile pe care se bazează sistemul educațional”

Începutul anului școlar atipic generează dificultăţi şi ridică semne de întrebare nu doar în R. Moldova, dar şi în statele din regiune, în care revenirea la școală la fel este o prioritate, iar educaţia de la distanţă rămâne doar un plan B.

În statul vecin Ucraina, anul școlar a început pe 1 septembrie în ciuda restricțiilor de carantină și a creșterii numărului de persoane infectate cu COVID-19, relatează serviciul ucrainean al postului nostru de radio. Instituțiile de învățământ şi-au reluat activitatea, dar trebuie să respecte măsuri antiepidemice, inclusiv purtarea măștilor şi dezinfectarea spaţiilor. Autoritățile ucrainene au elaborat şi un set de instrucțiuni pentru instituţiile şcolare cum să procedeze în cazul în care se confirmă un caz de infectare cu coronavirus printre elevi sau profesori. Clasa în care se depistează cel puţin un caz va fi trimisă în autoizolare, iar lecţiile se vor petrece online. Managerii şcolari pot decide să închidă întreaga instituţie şi să continue procesul educaţional la distanţă.

În Federaţia Rusă, administraţiile şcolilor vor avea libertatea să decidă dacă instituie carantina în cazul apariției unui focar de infecție cu coronavirus în instituție. Toate şcolile din Rusia şi-au reluat din 1 septembrie activitatea în format tradiţional, iar pentru a preveni răspândirea infecţiei de COVID-19 a fost anulat orarul unic, adică pentru diferite clase lecţiile încep şi se încheie la ore diferite, la fel şi recreațiile.

În România, şcoala va reîncepe din 14 septembrie, iar felul în care se vor desfășura orele va depinde de trei scenarii diferite, funcţie de situaţia epidemiologică, scenariul verde presupune prezenţa fizică a tuturor copiilor la școală, potrivit scenariului galben, doar preșcolarii, elevii din clasele primare şi cei din clasele absolvente vor veni zilnic la şcoală, iar ceilalţi prin rotaţie. Potrivit celui mai sumbru scenariu toți elevii vor face şcoală online.

***

Europa Liberă: Noul an școlar a început și în stânga Nistrului pentru circa 63 de mii de tineri - elevi și studenți - dintre care mai bine de 4.760 sunt copii de clasa întâi. Mai multe detalii, în relatarea corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul. Relatează, Lina Grâu.

Din cauza pandemiei de coronavirus, autoritățile nerecunoscutei regiuni au decis să introducă un așa-zis sistem mixt de educație, care presupune că doar o parte din ore au loc nemijlocit în instituțiile de învățământ, celelalte – fiind organizate în regim online.

Presa transnistreană scrie că înainte de începerea noului an școlar toți profesorii trebuie să treacă un test COVID. Site-ul așa-zisului minister al sănătății de la Tiraspol informează că testarea personalului didactic ar fi urmat să înceapă deja din 24 august. Ulterior însă nu au mai apărut informații nici din ce bani vor fi procurate sau efectuate testele, nici dacă testarea a început într-adevăr conform planului anunțat.

Pentru desfășurarea învățământului preuniversitar în regim on-line, în baza platformei Moodle, a fost lansată așa-zisa ȘCOALĂ ELECTRONICĂ DIN TRANSNISTRIA, care le promite cu generozitate celor care au accesat site-ul o bază unică de date și resurse educaționale, cităm: „a celor mai buni profesori ai republicii în toate disciplinele școlare”.

La Tiraspol, în timpul repetiției pentru parada militară de pe 2 septembrie, când regiunea separatistă transnistreană a marcat 30 de ani de „independență”

Conform conceptului, platforma are trei versiuni, în trei limbi: în rusă, ucraineană și engleză. Așa-zisa limbă „moldovenească”, adică limba română cu caractere chirilice, lipsește cu desăvârșire, deși este declarată a fi una din limbile oficiale pe malul stâng al Nistrului. Chiar și așa, orice încercare de a accesa o altă versiune a platformei decât cea în limba rusă se soldează cu eșec - funcționează doar versiunea în limba rusă.

Așa sau altfel, sistemul nu poate fi accesat fără a indica un nume de utilizator și o parolă. Dar nici vreo posibilitate de a te înregistra de sine stătător nu există. În ce măsură elevii și părinții au fost informați cu privire la modul de utilizare a platformei este și asta o necunoscută, cel puțin deocamdată.

Procesul instruirii online rămâne o provocare și pentru profesori, mulți dintre care nu au stăpânit încă toate subtilitățile procesului inedit de învățământ. Potrivit presei transnistrene, responsabila de educație în regiune, Alla Nikoliuk, promite însă că profesorii vor umple acest gol deja până în luna octombrie, tot atunci când ar urma să fie conectate la internet de mare viteză toate școlile din stânga Nistrului. Va fi sau nu așa doar timpul o va arăta.

Pentru a atenua povara financiară în perioada carantinei, conducerea regiunii a decis să distribuie gratuit caiete de lucru tuturor elevilor din clasele 1-a până într-a 4-a. În acest scop, au fost alocate 2 milioane de ruble transnistrene, echivalentul a circa 125 de mii de dolari americani.

Între timp, unii părinții se plâng că până și manuale obișnuite, de hârtie, nu ajung la toți. Profesorii le recomandă să apeleze la cele electronice, accesul la care, după cum spuneam, rămâne o întrebare la ordinea zilei.

Conform planului de învățământul mixt, aprobat de autoritățile autoproclamatei republici, o parte din ore se va desfășura în regim on-line, copii rămânând să învețe de acasă. În cazul obiectelor principale, elevii vor trebui să meargă la școală. Ce-i drept, pentru un regim mai puțin obișnuit, pentru cel mult patru lecții pe zi. Orele vor fi mai scurte, de numai 30 de minute, în timp ce durata pauzelor va crește până la 20. Elevii nu vor părăsi clasele în care au lecții, cei care se vor deplasa, din cabinet în cabinet, fiind profesorii. La fel ca și copiii, aceștia vor fi obligați să se prezinte la școală purtând mască și dezinfectându-și, cu orice ocazie, mâinile cu antiseptice, pe care trebuie să le aibă la el fiecare – și minorii, și cei maturi.

Purtarea măștii nu este obligatorie și în timpul orelor, ci doar în pauze, fiecare elev urmând totuși să aibă la el cel puțin două măști, astfel încât să le poată schimba la fiecare 2-3 ore. Cu toate acestea, părinții povestesc deja bancuri pe rețelele de socializare despre cum micuții tratează măștile ca niște pixuri și cum, respectiv, micuțul Vasia, de exemplu, uitându-și masca acasă, a luat-o, ca să poată intra în școală, pe cea a colegei sale, Lena.

Dincolo de partea aparent amuzantă și bucuria pentru faptul că orele au fost reduse ca durată, stresul la care sunt supuși elevii nu este nicidecum mai mic. După patru lecții la școală, copiii revin acasă. Au la dispoziție exact o oră, pentru drum și prânz, apoi procesul de educația reîncepe, de această dată online – un regim inedit, plin de surprize și turnuri neașteptate. Pe 3 septembrie, de exemplu, unele clase aveau deja programate online ore de educație fizică.

Potrivit lui Olga Vladimirovna, angajată în sistemul de învățământ de pe malul stâng, profesorii au destule instrumentele pentru desfășurarea cursurilor online. Ceea ce le lipsește este însă experiența, iar trimestrul de carantină din anul precedent de studii a scos la iveala multiple sechele ale noului format.

„Pe durata celui de-al doilea semestru, am avut la dispoziție cele mai diverse platforme și instrumente pentru munca la distanță, precum Zoom sau Skype. Puteau fi proiecții pe ecran sau puteau fi încorporate teste online. Principala problemă a fost însă organizarea și construirea programului de lucru astfel încât copiii să nu fie nevoiți petreacă prea mult timp la computer. Altfel spus, eram constrânși de timpul dedicat lecțiilor și durata sarcinilor. Deoarece copiii, intrând pe Internet cu sarcina de a accesa o anume lecție video, puteau rămâne acolo pentru două-trei ore, dar deja pentru cu totul alte treburi. Evident, în acest caz, obiectivele învățământului la distanță nu au fost atinse.

Astfel de momente ar putea provoca, evident, nemulțumirea părinților, deoarece copiii, de regulă, nu-și pot organiza muncă de sine stătător, urmând doar niște instrucțiuni online, căci asta presupune citirea și îndeplinirea unor sarcini, iar pentru un copil este să-și organizeze procesul de muncă într-un mod sistematic și continuu.

Astfel, părinții s-au văzut nevoiți, ajunși serile acasă, după o zi de muncă, să lucreze deja cu proprii lor copii, fapt care, mai ales în condiții de pandemie, nu a bucurat pe nimeni. Părinților le-a revenit o responsabilitate în plus, cea de a organiza educația propriilor copii.

Drept alt motiv de nemulțumire din partea părinților putea servi și faptul că profesorii mai în vârstă nu reușeau să însușească noile tehnologii pe care le presupune învățământul la distanță. Astfel, aceștia se limitau la a-i pune pe elevi să citească anumite paragrafe și să îndeplinească sarcinile care le însoțesc pe acestea. Copiii foloseau adesea variantele gata făcute, fie nu îndeplineau deloc aceste sarcini.

Evident, cel mai eficient proces de instruire este cel de la școală. Respectiv, de la 1 septembrie, a fost reintrodusă așa-zisa educație offline. Copiii merg la școală, comunică direct cu profesorii, se întâlnesc între ei în timpul pauzelor, fapt care servește drept motiv în plus de neliniște pentru serviciile noastre sanitare.

Atât timp cât lumea trece prin etapa de adaptare, de organizare treptată a procesului de instruire la distanță, până când tot acest sistem nu va fi pus la punct – lucru foarte greu de realizat, de altfel, deoarece nu toată lumea are abilități sau posibilități tehnice egale - până atunci nu putem vorbi despre un proces eficient de educație la distanță.”

Povara cea mai mare pare să cadă totuși pe umerii părinților, care, pe lângă sarcinile lor obișnuite, vor trebui să se afle în dialog activ cu profesorii, să le asigure copiilor un minim control în timpul orelor și a altor activități la domiciliu, ba chiar adesea să le explice o parte din materialul școlar.

În munca lor deloc ușoară, părinții se reunesc adesea în grupuri pe rețelele de socializare, împărtășindu-și necazurile și căutând soluții la preocupările lor comune. Problema transportului pare a fi una din cele mai acute la ora actuală.

Membrii unui grup de pe Facebook povestesc, de exemplu, despre cum cei mici ajung adesea cu mare întârziere la școală, deoarece nu reușesc să intre în transportul public în orele de vârf, dat fiind că microbuzele din Tiraspol nu mai iau pasageri în picioare.

Și mai greu le vine elevilor din provincie, așa cum în localitățile transnistrene nu există transport școlar, iar automobile nu au nici pe departe toți părinții. Unde mai pui că mulți copii merg la cluburi sportive, școli de muzică, arte sau dans, iar noul sistem nu le prea permite să combine lecțiile obligatorii cu alte activități extra-școlare, din cauza programulului mult prea extins al învățământului de bază.

***

La Tiraspol

Europa Liberă: Cum văd schimbările din învățământ locuitorii regiunii transnistrene și cum cred ei că ar trebui organizat procesul educațional pe timp de pandemie? Iată opiniile unor locuitori din Tiraspol și Bender.

- Acasă e cel mai bine. La școală, nu ai voie să ieși în coridor, trebuie să porți mască oriunde nu te-ai duce, doar în clasă poți sta fără mască. E foarte incomod. Cald. Trebuie să ai întotdeauna antiseptice la tine. Profesorii vin ei la noi în clasă.

- Nu știu cum vor fi cu școala de acum încolo. Este foarte dificil. Noi, în sat, la Teiu, raionul Gigoriopol, nu avem computere, nici Internet. Unii au. Dar noi nu avem. Nu ne-am adresat nicăieri deocamdată. Dar știu că mulți se plâng pe acest sistem. Păi, dacă va fi de la distanță, sau, combinat, unele ore loc - la școală, altele online nu știu cum va fi. Sunt, da, grupuri în Viber, unde se publică lecții, teme. Desigur, cât stai acasă poți studia câte ceva, poți citi. Dar, din câte știu, cât au stat acasă semestrul trecut nu au studiat practic deloc.

- Sistemul acesta mixt nu-mi place deloc. Nici de la distanță nu e prea bine bun, dar sistemul mixt e și mai rău. Suntem împărțiți în schimburi diferite, iar asta mă afectează mult, deoarece sunt student, dar și lucrez și ca antrenor. Jumătate dintre copii vin la școală în primul schimb, a doua jumătate – în al doilea. Iar eu studiez la universitate și mai am și propriile mele antrenamente. Copiii însă trebuie împărțiți în două schimburi, respectiv și antrenamentele lor la fel trebuie împărțite. Este foarte incomod. Plus, mai e și acest sistem mixt. Am auzit că nepoata mea are ore de Educație Fizică la distanță. Dar ce rost mai are această educație fizică? Cred că este o prostie. Să facă mai bine exerciții în fiecare dimineață, va fi mai util!

- Nu e bine. Toate orele trebuie să fie la școală. Ei au decis așa pentru că dacă cumva se va întâmpla ceva, copiii să fie obișnuiți cu un astfel de regim. Dar e foarte greu. Așa nu se face carte. Suferă și calitatea studiilor, și nu numai. Pe vremea noastră noi le făceam pe toate fără Zoom și din astea. Iar acum, eu învăț mai întâi, ca să-i explic apoi copilului, abia apoi el își face temele. Bine, dar acum toți părinții lucrează, așa că e mult mai greu.

- Nu-mi place învățământul la distanță. Se întâmplă adesea să nu înțeleg tema predată. E mai dificil prin Internet. E mult mai bine când orele au loc în mod normal. Am fost astăzi la școală, mi-au explicat tema nouă la chimia și am înțeles. Pe Internet, nu înțeleg nimic. De ce să faci asta de la distanță când poți studia la școală? Sunt elevă în clasa a IX-a. Acum, sunt nevoită să învăț și sâmbăta. Dacă nu ar fi învățământul la distanță, nu aș studia sâmbetele.

- Este o măsură luată pentru siguranța tuturor. Studenții trebuie să se obișnuiască cu aceste studii online. Toți se adaptează treptat. E ceva normal. Vom avea ore și în zilele de sâmbătă, organizate prin intermediul platformei Zoom. Pentru început vom organiza o conferință de testare, pentru ca apoi să ne putem întâlni sâmbetele, fără probleme, cu profesorul la orele online.

- Când a început carantina, am trecut la învățământul la distanță. Au anulate o mulțime de examene, au susținut doar niște teste, în fond. Anul acesta voi absolvi facultatea. Cei care au absolut anul trecut însă și-au susținut tezele acasă, de la distanță. Și așa au trecut. Orele au fost mai scurte, câte 40 de minute fiecare. S-au obișnuit cu toții. Intrau pe rețeaua „Vkontakte” și gata.

- O, nimic nu va înlocui predarea cu profesor! Trump a spus asta, a spus-o și Putin. Pur și simplu, nu mai este nimic de adăugat!

Europa Liberă: Opinii ale locuitorilor din Tiraspol și Bender.

***

Europa Liberă: Pe 2 septembrie, regiunea transnistreană a marcat festiv și militărește așa-numita proclamație de independență. Lina Grâu are detalii:

Cu melodia acestui cântec, numit „Războiul sfânt”, devenit în perioada sovietică piesa emblematică a Armatei roșii, au început manifestațiile de la Tiraspol. Un tanc T-34 și o instalație de lansatoare de rachete Katiușa cu deschis parada militară organizată în acest an cu fast deosebit.

Administrația separatistă nu a ținut cont de restricțiile dictate de pandemie, de scăderea încasărilor la buget și de faptul că riscă din toamnă să nu mai poată plăti salariile și pensiile și a organizat o paradă de amploare, cu 1200 de militari și 150 de unități de tehnică grea. Toate, pentru a da o rezonanță cât mai mare celor 30 de ani de când regiunea separatistă și-a autoproclamat secesiunea față de restul teritoriului Republicii Moldova, dar și aniversării a 75 de ani de la ceea ce, în stil rusesc, la Tiraspol este numit Marele Război pentru Apărarea Patriei.

30 de ani de secesiune. Paradă militară pentru independența unui stat inventat

Parada a fost deschisă de o coloană de tehnică grea de pe vremurile celui de al doilea război mondial, dar și tehnică modernă din dotarea armatei separatiste.

Față de anii trecuți, când retorica oficială de la Tiraspol punea un mare accent pe a prezenta Republica Moldova, România, NATO și țările occidentale drept cel mai mare pericol și dușman pentru așa-numita statalitate a regiunii, în acest an s-a pus un accent foarte mare pe legătura cu trecutul, pe stările de spirit nostalgice și pe moștenirea directă venind din URSS, din Rusia și din perioada celui de al Doilea Război Mondial.

Spre deosebire de alți ani, la paradă nu au mai venit diverse personalități din Rusia – din cauza pandemiei acestea s-au limitat la mesaje video, promovate de presa din regiunea separatistă.

„Voința poporului transnistrean exprimată acum 30 de ani merită recunoaștere internațională. Ziua Republicii consolidează atașamentul nostru la valorile unității cu Rusia, care în ultimii peste 200 de ani nu a pierdut prezența sa pe Nistru”, a declarat liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, în mesajul său de felicitare.

În tribuna așa-zis oficială și în rândul spectatorilor purtarea măștii de protecție și distanțarea socială nu a părut să fie o măsură obligatorie. Parada a avut loc în condițiile în care numărul de îmbolnăviri este în creștere în stânga Nistrului. analistul Ion Leahu declară Europei Libere că manifestările festive s-au ținut pentru că ele constituie este un element important prin care administrația încearcă să mențină coeziunea societății din stânga Nistrului în jurul ideii de stat independent:

### Vezi și... ### 30 de ani de secesionism la Nistru (Ion Leahu)

Ion Leahu: „Pentru dânșii este important să realizeze interesele lor, ei zilnic au un număr foarte mare, așa că pe dânșii deja nu-i mai sperii cu nimic, nici cu pandemia. Pentru regimul de la Tiraspol este mult mai important să realizeze aceste elemente de consolidare care au o importanță foarte mare, poate chiar mai mare decât evoluțiile pozitive ale economiei, decât să se teamă că încă vreo 10-15 persoane în plus se vor molipsi de COVID-19.”

De la începutul pandemiei regiunea transnistreană, cu o populație estimată de Chişinău la aproximativ 320 de mii de persoane, a raportat aproape 2300 de cazuri de îmbolnăvire și 63 de decese.

Datele nu sunt însă considerate ca fiind credibile de Chişinău, pentru că Tiraspolul face singur o serie de testări cu echipamente care au fost făcute cadou regiunii separatiste de Federaţia Rusă.

***

Europa Liberă: Enclava separatistă din stânga Nistrului și-a proclamat independența pe 2 septembrie 1990 și până acum nu a fost recunoscută de niciun stat, nici măcar de Rusia care are în continuare trupe pe acest teritoriu, un depozit cu 20 de mii de tone de armament învechit, investiții în domenii strategice și oameni fideli care controlează puterea. La modul practic, nimeni nu pune problema recunoașterii regiunii transnistrene, constată, într-o discuție cu Valentina Ursu, analistul politic occidental Vladimir Socor.

Vladimir Socor

Vladimir Socor: „Nimeni nu ridică problema recunoașterii Transnistriei.”

Europa Liberă: Autoritățile de acolo mereu insistă, la fiecare aniversare.

Vladimir Socor: „Numai ei fac acest lucru, nici măcar Rusia, în mod oficial, nu recunoaște o Transnistrie separată de Republica Moldova. Rusia dorește să influențeze Republica Moldova prin intermediul Transnistriei, de aceea Rusia nu are interesul să desprindă în mod definitiv Transnistria de Republica Moldova. Dimpotrivă, Rusia are interesul să reintroducă Transnistria în sistemul politic al Republicii Moldova în termeni dictați de către Rusia și să atragă întreagă Republică Moldova.”

Europa Liberă: Și prin asta Rusia se consideră câștigătoare că menține acest regim de la Tiraspol, pentru ca să aibă influență asupra întregii Republici Moldova?

Vladimir Socor: „Da, desigur, acesta este un obiectiv pe termen mediu și lung, obiectivul imediat începând chiar cu anul 1992 și până astăzi. Este acela de a menține un cap de pod militar în Transnistria în beneficiul Rusiei. Rusia dorește să-și rezerve opțiunea ipotetică de a introduce trupe suplimentare în Transnistria. Atâta timp cât Rusia nu reușește acest lucru, ea menține capul de pod cu un contingent limitat de trupe.”

Europa Liberă: Datorită căror factori regiunea supraviețuiește?

Vladimir Socor: „Supraviețuiește, în primul rând, din cauza slăbiciunilor Republicii Moldova și din cauza confuziei care domnește în politica Uniunii Europene. Republica Moldova este cea dintâi care a contribuit la permanentizarea Transnistriei ca o entitate de facto nerecunoscută internațional, dar cu care actorii internaționali totuși lucrează, fără să o recunoască juridic. Putem urmări în decursul timpului cedările unilaterale făcute de toate guvernările Republicii Moldova, fără excepție.

### Vezi și... ### Vladimir Beșleagă: „Reunificare politică nu se va face atâta timp cât Rusia rămâne o țară agresoare și ocupantă”

Europa Liberă: Să admitem că se ajunge la elaborarea unui statut pentru regiunea transnistreană, deși este greu de imaginat că Tiraspolul va accepta foarte repede statutul pe care îl va elabora Republica Moldova. Dar chiar dacă se ajunge la pregătirea acestui statut, câți ani ar trebui ca cele două maluri să fie reintegrate, pentru că în stânga Nistrului există armată, există valută, există vamă, există toate însemnele pe care ei le consideră însemnele unui stat?

Vladimir Socor: „Da, așa este. Consimțirea de către Republica Moldova a unui statut special nu ar face decât să îndepărteze Transnistria și mai mult de Republica Moldova, pentru că ar conserva actualele elemente de statalitate ale Transnistriei în loc de a le lichida. Republica Moldova nu este capabilă la această etapă și probabil nici în viitorul apropiat să integreze Transnistria sub nicio formă, deoarece în Republica Moldova nu există domnia legii. Indiferent ce ar scrie pe hârtie în documentul de statut special, indiferent ce ar scrie în Constituția Republicii Moldova, care ar trebui rescrisă pentru a încorpora statutul special, lucrurile nu vor funcționa așa cum vor fi scrise în documente, deoarece în Republica Moldova și în Transnistria nu există domnia legii. Orice document constituțional cu acest statut special care va rezulta din negocieri nu va fi altceva decât un paravan în spatele căruia vor avea loc înțelegeri obscure, înțelegeri netransparente în regrupări de putere și grupări de interese și din Chișinău, și din Tiraspol. De aceea orice efort de a soluționa politic problema Transnistriei trebuie suspendat și trebuie declarat a fi suspendat în mod oficial până în momentul în care Republica Moldova va dispune de domnia legii. Abia atunci Transnistria va putea fi reintegrată în Republica Moldova, fără a distruge statul Republica Moldova. Aceeași situație este valabilă și pentru Ucraina, același lucru îl spun eu prietenilor ucraineni: imposibil de reintegrat Donbasul, ca și Transnistria, în țara-mamă atâta timp cât țara-mamă nu are domnia legii.”

Europa Liberă: Opinia analistului politic occidental Vladimir Socor, consemnată de Valentina Ursu.

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Sunt Radu Benea și vă mulțumesc că ne ascultați. Aici e Radio Europa Liberă.