Trei europarlamentari în frunte cu președintele Delegației Parlamentului European la Comitetul UE – Moldova, Siegfried Mureșan, îşi exprimă îngrijorarea faţă de subminarea integrității procesului electoral din Moldova înainte de alegerile prezidențiale. Într-o declarație, rezumată de Ziarul de Gardă, eurodeputaţii constată că „Partidul președintelui Dodon este lipsit de rușine și de scrupule atunci când interpretează și modifică reglementările electorale doar pentru a ajuta candidatul său să obțină o nouă victorie… Este inacceptabil faptul că CEC încearcă să schimbe regulile de finanțare a campaniei cu doar câteva săptămâni înainte de alegeri prin interzicerea utilizării donațiilor financiare către partidele politice de către candidații acelorași partide. Acest lucru subminează considerabil șansa tuturor candidaților de a desfășura o campanie liberă și corectă”, consideră eurodeputaţii. Ei se mai arată îngrijoraţi şi de falsificarea cererilor de preînregistrare pentru deschiderea secțiilor de votare din Federația Rusă sau de riscul ca rezidenții din regiunea separatistă Transnistria să fie cooptați în schemele de cumpărare a voturilor.
Ziarul de Gardă publică şi reacția socialiștilor la declarația europarlamentarilor. „PSRM se declară nedumerit în legătură cu acuzațiile absolut nefondate din partea unui grup de deputați din Parlamentul European și susține că afirmațiile parlamentarilor sunt făcute doar din lipsă de documentare. Admitem că aceștia au fost informați greșit de către anumite forțe politice de la Chișinău. Totodată, suntem deschiși pentru o comunicare directă cu demnitarii din UE, pentru a-i informa din prima sursă și îndemnăm că aceștia să încerce să obțină o documentare a situației de la instituțiile statului”, se menţionează, între altele, într-un comunicat al PSRM.
Radio Chişinău relatează că liderul PL, Dorin Chirtoacă, a atacat la Curtea Supremă de Justiție hotărârea Curții de Apel care a declarat inadmisibile contestațiile depuse de PL și PLDM, prin care s-a solicitat anularea circularei CEC care interzice partidelor politice să se implice și să finanțeze campania electorală a concurenţilor la prezidențiale. Chirtoacă a solicitat casarea deciziei Curţii de Apel și emiterea unei noi hotărâri prin care să fie anulată circulara CEC care, potrivit politicianului, contravine „flagrant” Constituției, prevederilor Codului Electoral și ale Convenției Europene a Drepturilor Omului. Reprezentanţii PLDM au contestat şi ei decizia Curţii de Apel cerând anularea integrală a circularei prin care CEC a îngrădit dreptul partidelor politice de a participa în campania electorală în calitate de concurenți electorali.
Parlamentul European va veghea cu atenție desfășurarea campaniei electorale și a zilei votului în R. Moldova, declară Raportorul Parlamentului European pentru Republica Moldova, Dragoș Tudorache, citat de Radio Chişinău. „R. Moldova trebuie să demonstreze că poate susține un proces electoral în care dreptul cetățenilor de a-și decide viitorul să fie respectat întru totul. Vom veghea cu atenție desfășurarea alegerilor cu un singur scop: triumful democrației și al voinței libere, neîngrădite a electoratului”, subliniază, între altele, Dragoș Tudorache.
„Dodon a aruncat în aer alegerile prezidențiale” este editorialul semnat pe deschide.md de analistul politic român Iulian Chifu. el critică recenta circulară a Comisiei Electorale Centrale (CEC) care limitează dreptul partidelor politice de a-şi finanţa candidații la prezidențiale. Această decizie „a afectat statul de drept, iar legitimitatea și credibilitatea alegerilor prezidențiale sunt puse sub semnul întrebării”, notează Chifu. „E o schimbare a regulilor jocului în timpul desfășurării partidei. Și se soldează cu anularea alegerilor prezidențiale sau cu nerecunoașterea rezultatului lor”, insistă analistul. „Demersul CEC nu face decât să se adauge problemelor deja înregistrate cu deschiderea secțiilor de vot peste hotare... Cele două elemente împreună aruncă în aer alegerile prezidențiale, care sunt nule și ilegale în noua formulă”, concluzionează Iulian Chifu.
Vicepremierul pentru reintegrare Cristina Lesnic spune că autorităţile constituţionale de la Chişinău sunt în căutarea unor alternative care ar putea fi aplicate în eventualitatea în care Tiraspolul va interzice, sub pretextul pandemiei, deplasarea cetăţenilor din regiune la secţiile de votare amplasate în dreapta Nistrului. „Comportamentul Tiraspolului poate fi imprevizibil până la alegerile prezidențiale”, afirmă Lesnic, citată de TVR Moldova. Temerile autorităţilor de la Chişinău au apărut după ce regimul transnistrean a prelungit starea de urgenţă în regiune până pe 1 decembrie restricționând libertatea de circulaţie a cetăţenilor. „Este clar un abuz şi o exagerare din partea regimului de la Tiraspol. Nu cunoaştem ce se ascunde, probabil consolidarea regimului şi deprinderea populaţiei din zona de securitate dar şi celor din stânga Nistrului că la un moment dat putem avea un hotar între cele două maluri”, crede Ion Manole, preşedintele Asociaţiei Promo-LEX.
Politologul Dionis Cenuşă concluzionează într-o amplă analiză pe ipn.md că atât timp cât Moldova este în afara UE, iar Rusia este prezentă în regiunea transnistreană și autonomia găgăuză, votul geopolitic va figura la alegeri, inclusiv la cele prezidențiale. „Spre deosebire de anul 2016, concurenții politici principali folosesc geopolitica într-un regim mai silențios sau deghizat… Într-o societate polarizată pe multiple criterii, inclusiv legate de orientarea externă a țării, poziționarea geopolitică poate izola bazinul potențialilor votanți”, notează politologul. „Cel mai reușit pare să fie poziționat Igor Dodon, datorită politicii multi-vectoriale, care unește atât voturile moderate, cât și cele pro-ruse. Totuși, Maia Sandu poate compensa absența unei retorici conturate vizavi de politica externă prin focusarea pe reforme, inclusiv combaterea corupției”, mai crede politologul. „Votul geopolitic este inevitabil, deoarece scrutinul mobilizează diaspora și migranții moldoveni, dar ponderea lui încă nu este în totalitate decisă și previzibilă”, concluzionează Dionis Cenuşă.
Anticoruptie.md informează că fostului lider interlop, Mihail Aizin, alias Kitaeț, decorat săptămâna trecută de președintele Igor Dodon cu ordinul „Gloria Muncii”, i-au fost acordate în ultimii 15 ani mai multe distincții bisericești. De cele mai multe ori, Aizin a fost decorat la inițiativa sau la recomandarea episcopului de Edineț și Briceni, Nicodim. În articol se relatează că Aizin este deseori elogiat pe portalul Eparhiei de Edineț și Briceni. „Omul de afaceri Mihail Aizin este un fiu credincios al Bisericii Ortodoxe din Moldova, care sprijină și susține în mod constant spiritual și material credința noastră ortodoxă strămoșească. În semn de apreciere pentru toată activitatea sârguincioasă desfășurată spre binele și întru mărirea Bisericii Ortodoxe, domnia sa a fost decorat cu înalte distincții bisericești”, se arată într-un comunicat publicat pe site-ul eparhiei. Într-un alt articol, anticoruptie.md relatează că şi Comunitatea Evreiască sare în apărarea lui Mihail Aizin considerând „inacceptabile” acuzațiile publicate în presă la adresa fostului interlop care s-a aflat în anii 90 în evidența poliției drept lider al unui grup criminal organizat. „Noi îl cunoaștem pe Mihai Aizin ca pe un om cuviincios, care contribuie cu forțele sale și experiența sa la dezvoltarea mediului de afaceri, crearea locurilor de muncă și consolidarea prosperității țării noastre”, se spune în comunicatul Comunităţii Evreieşti care „salută” decorarea lui Aizin cu Ordinul „Gloria Muncii” de către şeful statului.