În Belarus, trupele speciale au folosit bastoane și tunuri de apă împotriva protestatarilor, când ciocnirile s-au intensificat la Minsk și în alte orașe, miercuri, 23 septembrie, după neașteptata învestire a președintelui bielorus Aleksandr Lukașenka pentru un al șaselea mandat, în ciuda săptămânilor de apeluri fără precedent privind plecarea sa din funcție.
Depunerea jurământului în secret de către Lukașenka a fost denunțată imediat de liderii opoziției drept tentativă ilegală de acaparare a puterii.
SUA s-au alăturat țărilor care au spus că nu-l recunosc pe Lukașenka în calitate de președinte al Republicii Belarus, între care Germania, Lituania, Letonia, Estonia, Slovacia, Cehia și Danemarca.
„Rezultatele anunțate (ale alegerilor prezidențiale din 9 august) au fost frauduloase și nu au întrunit legitimitate, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat pentru RFE/RL. Statele Unite nu îl pot considera pe Aleksandr Lukașenka liderul ales în mod legitim al Belarusului”. Departamentul de Stat a îndemnat la un „dialog național” care să culmineze cu „alegeri libere și corecte sub observație independentă”.
După inaugurare, la Minsk au izbucnit demonstrații spontane. Mii de oameni au ieșit să protesteze, înainte ca ministerul de interne să-și desfășoare trupele.
După căderea nopții, grupuri de protestatari au blocat unele străzi din capitală. Potrivit Centrului pentru drepturile omului Viasna, pe 23 septembrie, la Minsk și în alte orașe poliția a reținut cel puțin 258 de oameni.