Despre decizia procurilor în cazul profesorilor turci scrie portalul SIC.md. În analiză se notează că normele internaționale privind drepturilor omului cer ca atunci când statul comite abuzuri grave, acesta, pe lângă reabilitarea și repararea prejudiciului adus victimelor, să mai garanteze că astfel de abuzuri nu se vor repeta. Un fel de a aduce astfel de garanții este aplicarea legii împotriva celora care au încălcat-o, specifică jurnaliștii. De aceea, când procurorul general spune că dreptatea și legea sunt lucruri diferite - acesta este o dilemă falsă care scuză inacțiunea procurorilor, se mai notează în analiză. „Adevărul e că autoritățile nu pot pune capac subiectului cu această condamnare: dacă Botnari a acționat de unul singur, faptele acestuia ar fi suficiente pentru o sentință de zeci de ani în închisoare, dacă a fost ghidat de sus-puși, atunci procurorii nu au dus investigația până la capăt”, scrie SIC.md. Și într-un caz, și în altul suferința celor șapte oameni a rămas nepedepsită, se conchide în material.
Republica Moldova înregistrează regrese în sectorul bancar. Semnale în acest sens vin din direcția Băncii Naționale a Moldovei și a investitorilor străini. Declarații în acest sens au fost făcute de Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, citat de TVR Moldova. Potrivit diplomatului român, există semnale clare că situația din sectorul bancar nu mai progresează, ci regresează grav, atenționările fiind făcute atât de oficiali din cadrul BNM, cât și investitorii străini. „Semnalele respective ne vin din mai multe surse, ne vin direct de la unii investitori strategici care au venit și au investit cu bună credință, crezând în această invitație și garanții oficiale transmise de autoritățile publice din Republica Moldova”, a adăugat Daniel Ioniță.
Dodon se vrea președinte pe contul lui Plahotniuc, scrie Petru Grozavu într-un editorial pentru Ziarul de Gardă. El scrie că la toate nenorocirile astea legate de COVID și de secetă, alegeri ne mai lipseau. Grozavu consideră că ceea ce face Dodon e, de fapt, circ electoral. „Dodon încearcă s-o facă pe omul din popor, simplu, accesibil. Dar, de fapt, trișează, speculează și face teatru, pentru că altceva nu are cu ce veni în fața alegătorilor”, scrie autorul. În 4 ani de mandat nu a realizat nimic decât declarații și turism, nimic vizibil pentru R. Moldova – nici în politica internă, nici în cea externă, nici pe plan economic, nici pe plan social, nici pe dimensiunea vestică, nici pe cea estică, subliniază Grozavu. El conchide că s-ar putea ca în cazul în care dreapta va rămâne dispersată cum este, Rusia să încerce să-i scoată în final atât pe Igor Dodon, cât și pe Renato Usatîi, ca să scape de probleme în turul doi.
Într-un editorial pentru Gazeta de Chișinău, Veaceslav Negruța scrie că descreșterile economice în trimestrul doi al anului 2020 sunt doar o constatare statistică, iar politicile publice promovate haotic de guvernare nu arată că ar exista o viziune, o înțelegere și o rezolvare a provocărilor din acest an. Autorul vorbește despre faptul că săptămâna aceasta au fost lansate mesaje desprinse din anunțatele politici fiscale pentru anul 2021, fără ca publicul să aibă acces la documentul propriu-zis. Negruța afirmă că politicile publice în perioada de Covid-19 trebuie să fie cât mai incluzive, chiar și în procesul de elaborare și promovare. „Pentru ca, ulterior, nici Curtea Constituțională să nu aibă motiv să declare neconstituționale astfel de politici. Iar guvernanții să nu mai aibă ocazia să învinuiască Înalta Curte privind „costurile de miliarde” ale prejudiciilor aduse pentru impunerea respectului față de Constituție”, conchide autorul.
Despre prezența la viitoarele alegeri prezidențiale scrie Xenia Florea pentru portalul Noi.md. Autoarea îl citează pe expertul Veaceslav Ioniță care afirmă că mulți se revoltă – de unde avem noi peste 3 mln. de alegători, dacă populația țării, împreună cu copiii, constituie nu mai mult de 2,6 mln. persoane. Acesta precizează că CEC include în registrul său nu doar cetățenii rămași în Moldova, dar pe toți cei cu drept de vot, inclusiv cei aflați peste hotare și din regiunea transnistreană. „Ei doar nu-s oameni de sortul doi, ei au dreptul să voteze. Și ei au fost incluși în listele electorale”, spune expertul. În articol mai este citat politologul Igor Volnițchi, care consideră că pasivitatea cetățenilor în actualele alegeri prezidențiale ar putea fi „fără precedent”. Potrivit lui, și sondajele interne închise, efectuate de partidele politice, demonstrează un lucru – nivelul înalt de boicotare a alegerilor prezidențiale. „Vom avea o situație stranie – un număr mic de cetățeni care în alegerile obișnuite cu o prezență relativ normală ar fi fost în minoritate, poate deveni majoritate din cauza absenteismului taberei adverse ”, consideră Volnițchi.