Angela Grămadă: În Ucraina are loc un proces normal de transformare a țării, dar trebuie să acceptăm că va fi unul de durată

Duminică în Ucraina au avut loc alegeri locale, considerate unele din cele mai importante pentru viitorul țări. Prezenţa la vot duminică a fost de circa 36%, potrivit ONG-ului specializat Opora, faţă de 47% la precedentele alegeri locale de acum cinci ani. După încheierea votului, președintele Volodimir Zelenski a apreciat că, în acest moment, spre deosebire de vecinii săi, Ucraina se bucură de un „mare lux: alegeri libere”.

Interviu cu Angela Grămadă

Au fost primele alegeri locale după ce a avut loc un proces de descentralizare, care acordă acum mai multă putere aleșilor locali în raport cu Kievul. A fost și un test pentru partidul prezidențial „Servitorul Poporului”, dar, potrivit unui recent sondaj, acesta este creditat cu doar 17% din intenţiile de vot la nivelul întregii ţări, urmat îndeaproape de opoziţia pro-rusă (Platforma de opoziţie – Pentru Viaţă, 14%) şi cea pro-occidentală (Solidaritatea Europeană, a fostul preşedinte Petro Poroşenko, cu 13%).

Despre mizele acestui scrutin pentru Ucraina și pentru regiune, dar și despre paralelele care există între abordarea electoratului din regiunile separatiste ale Ucrainei și Republica Moldova, am discutat cu Angela Grămadă, preşedinta Asociaţiei „Experţi pentru securitate şi afaceri mondiale” din București, care urmărește îndeaproape evoluțiile din Ucraina din ultimii ani.

Regiunile separatiste Donețk și Luhansk nu au participat la alegerile locale din Ucraina

Europa Liberă: Dna Angela Grămadă, vă mulțumesc că ați acceptat invitația noastră pentru acest interviu. Săptămâna trecută, în Ucraina au avut loc alegeri locale. Este o perioadă în care au loc alegeri în regiune, în mai multe țări. Am reținut un citat din Volodimir Zelenski, care a declarat că Ucraina are luxul de a avea alegeri libere, lucru pe care nu îl au mulți dintre vecinii ei. Care au fost principalele mize ale acestor alegeri și principalele rezultate?

Angela Grămadă: „Mulțumesc, în primul rând, pentru invitație. Aceste alegeri au fost extrem de importante pentru noua echipă care conduce statul vecin și aceasta deoarece anul trecut a avut loc modificarea Codului electoral. Practic, este primul exercițiu democratic care s-a desfășurat sub incidența acestui Cod electoral nou-modificat – s-au anulat și alegerile mixte, au fost deschise listele electorale, au fost schimbate procedurile electorale, regulamentele, s-au schimbat buletinele, s-a schimbat destul de mult, s-au schimbat cotele gender, se acordă o mai mare atenție femeilor-politicieni, femeilor care pot să obțină posturi de conducere în cadrul autorităților publice centrale și locale. Legea îi obligă pe cei din statul vecin să facă acest lucru.

De asemenea, miza a fost de a evidenția dacă „Slujitorul poporului”, noul partid de guvernare din Ucraina, care a tot înaintat cu pași mari spre o mono-conducere care nu admite alte partide la guvernare, mai are aceeași popularitate ca anul trecut în iulie-august sau s-au schimbat lucrurile. Și aceste alegeri într-adevăr au arătat că, într-un an de zile, „Slujitorul poporului” a pierdut din acea popularitate cu care își începea conducerea în anul 2019.

Și a treia miză care este deloc de neglijat pentru mine e modul în care vor fi administrate bugetele locale, mai ales că nu este vorba doar despre alegerea noii conduceri a administrației publice locale. Este vorba despre noua conducere, dar într-un cadru administrativ nou, adică reforma teritorial-administrativă care împarte bugete, care decide foarte multe lucruri la nivel local. De aceea miza a fost extrem de mare pentru actorii politici care s-au avântat în această cursă.”

Europa Liberă: Dna Grămadă, dar spuneați și Dvs. că noua echipă a încercat o modernizare a sistemului electoral. Pe de altă parte vedem că la nivel de rezultate această nouă echipă este în scădere și a început să cedeze teren formațiunilor pro-ruse, inclusiv cu această libertate de a alege și de exprimare care există acum în Ucraina. Nu există riscul de a reveni la niște scheme și modele totalitare, să zicem așa, urmând o cale democratică?

Angela Grămadă: „Eu cred că mai degrabă discursul lui Zelenski post-alegeri a fost un fel de argumentare a propriei înfrângeri decât un mai mare accent pe democratizare și libertatea de care se bucură cetățenii din Ucraina.

Pentru că într-un an de zile au fost foarte multe scandaluri publice în care au fost implicate figuri din cadrul partidului „Slujitorul poporului”. Au fost foarte multe situații în care nu s-a reușit acea reformă instituțională de care ne-a tot vorbit președintele Zelenski. Apoi a avut o schimbare a guvernului, iar noul guvern nu prea pare să aibă indicatori de performanță mai buni decât cel care a existat anterior. Și mai degrabă acest discurs al dlui Zelenski trebuie să fie interpretat ca o argumentare a ceea ce s-a întâmplat nu doar în cadrul sondajelor, pentru că sondajele indicau un regres al popularității „Slujitorului poporului”, dar și a ceea ce s-a întâmplat la alegerile locale.

Plus la aceasta, ar trebui să adăugăm, ca să fim corecți, faptul că alegerile s-au desfășurat în pandemie, iar oamenii s-au temut destul de mult să iasă la vot, pentru că statul vecin se confruntă cu extinderea numărului de persoane infectate.

Acum, în ceea ce privește actorii politici care joacă mai degrabă cu cărțile Moscovei în Ucraina, în condițiile în care ei au reușit doar să-și stabilizeze acel electorat pe care l-au avut anterior și să-l facă să iasă la vot, atunci putem să explicăm de ce raportat la numărul total de persoane care au participat ei au această creștere pe care ați menționat-o în cadrul acestui scrutin electoral.

Pentru mine surpriza a fost doar în municipiul Kiev, adică în capitala Ucrainei, acolo unde pe locul doi a ieșit candidatul opoziției pro-ruse, adică blocul opoziției „Pentru viață” și acum contează foarte mult cum se vor număra și de cine vor fi numărate acele voturi, ca să vedem cine iese în turul doi cu Vitali Kliciko, cel care a obținut 47 la sută din susținerea electoratului din Kiev. Aici e foarte interesant.

Un alt aspect este Odesa, unde forțele pro-ruse practic s-au bătut între ele în acest scrutin.

Și al treilea aspect este în ceea ce privește popularitatea acestor partide pro-rusești. Trebuie iarăși să recunoaștem faptul că ele au avut o relevanță mai mare în regiunea de est a Ucrainei, acolo unde autoritățile ucrainene, deși controlează o parte din teritoriul lor, nu au reușit să își facă simțită prezența în campania electorală, să convingă electoratul că pot să schimbe situația la nivel local. Și asta se datorează modului în care ei au înțeles să își promoveze tacticile de campanie electorală.”

Europa Liberă: S-a discutat apropo de zona de est foarte mult și despre eventuala participare a locuitorilor din regiunile temporar ocupate Donețk și Luhansk din Ucraina. Până la urmă, cum s-a acționat? Pentru că erau două tabere care spuneau că e bine ca locuitorii de acolo să se implice în alegeri, alții spuneau că, în condițiile în care nu există posibilitatea de a face campanie electorală acolo și de a asigura accesul liber al oamenilor și al observatorilor, aceste alegeri ar fi irelevante?

Angela Grămadă: „Această dezbatere a fost și un subiect de campanie electorală pentru anumite forțe politice și pentru anumiți candidați care reprezentau aceste forțe politice. Până la urmă nu au fost organizate alegeri locale în teritoriile într-adevăr temporar ocupate și în Crimeea și nu au fost organizate alegeri în câteva localități în regiunile controlate, adică în teritoriile controlate de Guvernul de la Kiev. Iar argumentul pe care l-au folosit autoritățile centrale a fost că nu există siguranța că ei vor vota fără a fi provocări din partea separatiștilor, adică nu aveau siguranța că aceste oficii electorale sau birouri electorale la nivel local nu vor nimeri sub asediul separatiștilor sau al forțelor de ocupație. Și atunci, într-adevăr s-a renunțat la alegeri într-o parte din aceste localități.

În celelalte au fost organizate alegeri, dar rezultatele nu au fost îmbucurătoare pentru partidele pro-europene, chiar dacă multe dintre acestea au obținut câteva locuri în organele conducerii locale. Mai mult a fost susținut blocul opoziției „Pentru viață”. Ei sunt mult mai cunoscuți publicului, ei nu se tem să meargă în acele regiuni și ei știu să jongleze cu aceste sentimente nostalgice ale locuitorilor din partea de est a Ucrainei și asta a contat extrem de mult.”

Europa Liberă: În contextul acesta nu pot să nu fac paralela cu ceea ce se întâmplă în Republica Moldova: la 1 noiembrie, alegerile prezidențiale. Vedem că autoritățile de la Chișinău au mers pe o altă cale – încearcă să atragă electoratul din stânga Nistrului în procesul electoral. Nu pot să nu vă întreb: în primul rând, pentru că s-a discutat mult că ceea ce se întâmplă în regiunea transnistreană pare să fie un model care este văzut ca un posibil scenariu pentru Ucraina. Deci, poate fi acesta un model care să fie impus ulterior și Ucrainei? Și doi: cât de liberă și corectă este opțiunea unor oameni care nu au acces la informație, nu au acces la campania electorală? Da, s-a spus la un moment dat că sunt cetățenii Republicii Moldova și ar trebui să aibă aceleași drepturi, dar pe lângă drepturi ar trebui să existe și un acces echitabil la informație?

Angela Grămadă: „La informație, la campanie electorală, adică la informare despre obiectivele pe care le au candidații și formațiunile politice pe care le reprezintă.

În ceea ce privește modelul, eu cred că e mai degrabă încercarea unor actori externi să transforme Republica Moldova într-un model pentru Ucraina. Și faptul că există actori politici interni care sunt dispuși să joace aceste cărți și să favorizeze aceste interese externe este doar în avantajul acelor forțe externe pentru a promova într-adevăr Republica Moldova în calitate de model.

Cele două conflicte sunt destul de diferite – unul este înghețat, altul este în faza activă. Iar partea ucraineană este mult mai vigilentă la perspectiva de a transforma Republica Moldova într-un model pentru ceea ce se întâmplă astăzi în estul Ucrainei. Respectiv, ei vor fi mult mai atenți să oprească asemenea strategii, să oprească asemenea tactici.

Pentru că, iarăși, e foarte important să vedem că dacă blocul „Pentru Viață” a avut o popularitate mai mare în cadrul acestui scrutin, acest lucru nu neapărat se datorează prezenței la vot în toată Ucraina, pentru că numărul celor prezenți la vot a fost într-adevăr mai mic cu 10 la sută decât în anii precedenți, adică decât în campaniile electorale pentru alegeri locale din trecut. Acest lucru contează foarte mult, pentru că se raportează numărul de alegători ai blocului „Pentru Viață” la numărul de alegători care au avut curajul să iasă în perioadă pandemică la acest exercițiu democratic. Asta nu înseamnă că la nivel de țară ei ar avea o popularitate mai mare. Dar și-au mobilizat electoratul să fie mai activ, dar nu neapărat să fie mai numeros decât în trecut.

Și asta trebuie să ia în calcul autoritățile ucrainene atunci când vor elabora strategii viitoare, pentru a evidenția care sunt acele teme pe care Rusia și le dorește a fi promovate prin asemenea forțe politice în Republica Moldova sau în Ucraina. Republica Moldova o menționez iarăși ca un exemplu care poate fi dat, iar în Ucraina – pentru a schimba lucrurile din interior într-adevăr într-un sens calitativ, astfel încât aceste forțe politice să nu mai prindă la public, să nu mai aibă un trend ascendent pe viitor. Și să vină într-adevăr cu o ofertă consistentă, ofertă care să transforme lucrurile și să ofere bunăstare populației. Bunăstare pentru care cetățeanul ucrainean a militat de atâtea ori în stradă.”

Europa Liberă: Dna Grămadă, eu aș vrea să vă țin un pic în regiunea transnistreană. Acolo urmează niște alegeri așa-zis legislative pentru Sovietul suprem și consiliile locale. Nu vreau să intrăm în detalii, dar la nivel de concept, de principiu, credeți că în astfel de regiuni, cum este Transnistria, cum este Donețkul, Luhanskul, în spatele cărora, știm cu toții sau, cel puțin se vorbește foarte mult despre faptul că ar sta Rusia și interesele ei în regiune, de principiu este posibilă o schimbare pe cale democratică, pe calea alegerilor de orice fel?

Angela Grămadă: „Nu cred că acest lucru se poate întâmpla. În primul rând, pentru că toate acele forțe separatiste care se află în fruntea acestor regiuni au cu totul alte obiective și niciodată nu vor milita pentru democratizarea societăților pe care pretind că le reprezintă.

Doi – pentru că promovează o formă de guvernare în regiune care nu este favorabilă implicării cetățenilor și nu este favorabilă nicidecum respectării drepturilor omului. Iar respectarea drepturilor omului este garanția că lucrurile pot să ia o astfel de turnură.

Și trei – pentru că aceste forțe sunt susținute din exterior. Și asta nu înseamnă că ele sunt independente și că pot într-adevăr să definească interese, obiective ale populațiilor pe care ei pretind că le reprezintă interesele.

Și patru – ei au ajuns acolo pe o cale mai puțin legală, ca să nu spun ilegală, și acest lucru permite o manevră de discuție, de dialog cu aceste autorități nerecunoscute, cu aceste autorități ilegale mult prea mică. Pentru că, practic, ei nu sunt reprezentanți legali ai acestor regiuni, ci mai degrabă sunt interpuși care ajută alte puteri, alte forțe externe să-și atingă anumite obiective de politică externă sau de securitate.”

Europa Liberă: Dvs. ați spus că și legat de Moldova, același lucru îi valabil și mai mulți actori politici interni sunt dispuși să facă jocuri din afară, în cazul dat al Rusiei. Aceste alegeri, ca să generalizăm, înseamnă o menținere a Ucrainei pe făgașul european, ca tendință generală, sau înseamnă totuși un recul?

Angela Grămadă: „Eu încerc să fiu cât de cât echidistantă față de ceea ce se întâmplă în Ucraina și să analizez lucrurile cu mai multă distanțare și fără emoție. E normal ca în anumite perioade forțe politice să scadă din popularitate, mai ales dacă nu livrează reforme și nu livrează bunăstare pentru alegătorii proprii.

Doi – să nu uităm că anul trecut votul nu a fost unul de susținere pentru Volodimir Zelenski, pentru că el practic nu prea a avut o campanie electorală care să conțină elemente foarte bine structurate.

Trei – mandatul său este unul limitat de Constituție și trebuie să țină cont de separarea puterilor în stat, trebuie să negocieze „Slujitorul poporului” cu alte formațiuni politice din Rada ucraineană, trebuie să țină cont de numărul mare de deputați independenți din Rada ucraineană, care formează o fracțiune parlamentară și care la aceste alegeri au luat foarte multe voturi la nivel local. Acest lucru înseamnă că devin din ce în ce mai influenți în formulele politice care pot să fie negociate.

Mie mi se pare că e un proces normal de transformare a țării, dar un proces care trebuie să acceptăm faptul că va dura destul de mult timp. Adică Ucraina nu se va transforma în trei ani, în cinci ani. Procesul va fi pe termen lung și va necesita foarte multe eforturi nu doar din partea forțelor politice, dar inclusiv din partea cetățenilor, din partea societății civile ca să monitorizeze aceste procese și să rămână într-adevăr atenți la toate acele lucruri care se întâmplă în spate, acolo unde poate publicul larg nu are acces atât de ușor.

Dar cu ajutorul societății civile și cu cel al presei, Ucraina a demonstrat de mai multe ori că poate să oprească în anumite momente elanul acelei elite politice care are cu totul alte obiective, cu totul alte strategii și cu totul alte interese, de foarte multe ori aceste interese fiind nu numai mercantiliste, dar referindu-se și la statut, și la puterea pe care o pot gestiona în cadrul țării.”

Europa Liberă: Am remarcat și eu rolul acesta foarte activ al societății civile din Ucraina în ultima perioadă și cred că este un bun exemplu și pentru ceea ce se întâmplă în Republica Moldova. Mulțumesc tare mult pentru discuția noastră, Angela Grămadă, și ținem legătura și pe viitor.”

Angela Grămadă: „Mulțumesc mult și eu pentru invitație!”