„Viitorul este larg deschis și depinde de noi toți”

Dumitru Dodul

Jurnal săptămânal cu Dumitru Dodul.

Născut la 7 martie 1970, în orașul Sângerei. Licențiat în istorie, Universitatea Pedagogică de Stat "Ion Creangă", apoi studii de masterat în filosofie și doctorat la Universitatea de Stat din Moldova. Doctor în filosofie, conferențiar universitar, actualmente este şeful Departamentului Filosofie şi Antropologie USM.

Luni

Începe o nouă săptămână, o săptămâna care pentru profesorii de filosofie a Universității de Stat din Moldova e cu totul aparte. E săptămâna filosofiei. Pentru noi, profesorii și cercetătorii Departamentului de Filosofie și Antropologie, e deja o tradiție de a organiza, cu prilejul Zilei Mondiale a Filosofiei, marcate, potrivit calendarului UNESCO, în a treia zi de joi a lunii noiembrie, o serie de evenimente și activități ce au menirea promovării filosofiei ca domeniu de cercetare și specialitate universitară, a-i sublinia valoarea pe care o are în plan academic și social.

Anul 2020 este unul deosebit, ținând cont de faptul ca evenimentele care au loc în perioada 16-21 noiembrie, vor fi realizate în regim online.

Venit dis-de-dimineață la universitate, pentru a pune la punct detalii legate de organizarea Săptămânii Filosofiei. Mă văd totuși prins de fluxul de știri și comentarii venite ca urmare a scrutinului prezidențial din ajun. Mă bucur să văd colegi care se felicită cu prilejul unui rezultat electoral. Așa cum se practică în filosofie, de a converti stările în idei, îmi revine în minte o spusă a filosofului german Karl Popper: „Viitorul este larg deschis și depinde de noi toți”. Mi se pare un bun motto a stării pe care o trăim, deoarece, pe lângă speranța pe care ne-o trezește în noi, ne face totodată să înțelegem că orice speranță devine rodnică, în planul acțiunilor umane, doar fiind altoită pe angajament.

Activitățile manageriale sunt succedate de cele didactice. Înainte această alternanță era însoțită de o schimbare de spațiu, de la catedră în aulă, acum, în condițiile învățământului la distanță, are loc doar prin deschiderea unei noi pagini pe monitorul calculatorului. Mă prind de ideea că, în acest fel, internetul ne oferă figura paradoxală a îmbinării dintre nomadism și sedentarism, reușim să navigăm într-un larg informațional, chiar și să ne rătăcim în el, fără a ne părăsi locul.

Marți

Ziua de marți o încep cu un mesaj către studenții de la specialitățile de filosofie și antropologie, cu prilejul Zilei Internaționale a Studenților. În pofida caracterului festiv pe care îl dăm acestei zile, în discuțiile pe care le port cu studenții țin neapărat să le reamintesc originea acestei zile – reprimarea de către naziști, în ziua 17 noiembrie 1939, a demonstrației studenților cehi ce comemorau crearea unei republici cehoslovace independente, în urma căreia opt studenţi şi un profesor au fost executaţi fără proces, iar peste 1.200 au fost trimişi în lagăre de concentrare. Un moment trist din istoria noastră comună care ne face să conștientizăm însemnătatea pe care a avut-o și continuă să o aibă capacitatea de rezistență și de sacrificiu a tineretului studios pentru o societate edificată pe valorile libertății și democrației.

Am reflecat asupra problemei autorității expertului și a cunoașterii științifice pentru conștiința de masă...

Prima activitate din seria celor dedicate Zilei Mondiale a Filosofiei îi are ca principali protagoniști pe studenți. Săptămâna Filosofiei debutează cu ședința clubului filosofic „Socrate”. Clubul în sine reprezintă spațiul de dialog al studenților de la filosofie și cadrul academic în care își pot exercita dexteritățile de cercetători în devenire. Ședința din această zi a avut pe agendă o temă provocatoare care a întrunit și interesul studenților de la alte specialități, precum și a profesorilor Departamentului de Filosofie și Antropologie. Studenții și profesorii au reflectat și discutat în jurul unei probleme filosofice care și-a developat deplina actualitate în chiar contextul pandemiei, și anume problema autorității expertului și a cunoașterii științifice pentru conștiința de masă, pe de o parte, și a mecanismelor producerii și diseminării sociale a ignoranței.

Ședința clubului filosofic a continuat, pentru noi, profesorii Facultății de Istorie și Filosofie, cu o altă ședință, legată de un alt moment important în viața universității noastre – alegerea rectorului USM. În după amiaza zilei, staff-ul profesoral al Facultății de Istorie și Filosofie a primit vizita fostului decan al facultății, a ex-ministrului Educației, Culturii și Cercetării și acum candidat la șefia universității, domnul Igor Șarov.

Ziua de muncă s-a încheiat, în tonalitate optimistă, încurajat de calitatea discuțiilor filosofice pe care ni le-au prezentat studenții, și de gândul la șansele pe care le avem de a edifica o universitatea cu un rol activ și prezență vie în societatea noastră.

Miercuri

Zilele de miercuri încep, în acest semestru, cu un curs pe care îl țin în premieră studenților de la specialitatea antropologie. E cursul de antropologia alimentației. Fiind un curs nou, implicarea în elaborarea lui e aparte pentru mine. De aici și așteptarea cu totul aparte a acestei ore de curs. În această zi am abordat împreună cu studenții problema alimentației ca marker al inegalităților sociale făcând o comparație, în acest sens, între culturile tradiționale și cele moderne. Alimentația e un fapt indispensabil de existența umană, ceea ce o face să fie extrem de prolifică în a o chestiona pentru a descoperi înțelesuri, mai mult sau mai puțin ascunse, cu privire la ființa și devenirea noastră culturală. Mă bucură și mă stimulează enorm și interesul studenților, tinerilor antropologi, pentru acest domeniu de cercetare.

Dumitru Dodul

A doua jumătate a zile e consacrată unui alt eveniment-cheie din Săptămâna Filosofiei. Departamentul de Filosofie și Antropologie din cadrul Universității de Stat împreună cu colegii de la Departamentul de Științe Socio-Umane din cadrul Universității Tehnice a Moldovei, prin implicarea nemijlocită a doamnei Ecaterina Lozovanu, doctor, conferențiar universitar, au organizat o masă rotundă cu genericul „Destinul filosofiei între trecut şi prezent”. Evenimentul a trezit interes studenților și cadrelor didactice, atât de la cele două universități menționate, cât și celor de la Universitatea de Medicină și Farmaceutică și de la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice. Am avut bucuria să asistăm la comunicări studențești cu reflecții profunde, la discuții purtate în spirit academic și, nu în ultimul rând, la înfiriparea unei colaborări frumoase și, sperăm, de durată, cu colegii de la alte universități.

Joi

Tradițional, Săptămâna Filosofiei nu se poate realiza fără organizarea evenimentului major – desfășurarea lucrărilor Școlii Internaționale de Metodologie în Științele Socio-Umane, care întrunește, an de an, cercetători în diverse domenii, membri ai universităților și centre de cercetare din România, SUA, Marea Britanie, Italia, China. În acest an, Departamentul de Filosofie și Antropologie organizează cea de a patra ediție a acestei conferințe internaționale. E un eveniment academic organizat cu multă implicare și prețuire din partea profesorilor din cadrul Departamentului de Filosofie și Antropologie, a cărui existență și bună desfășurare e rezultatul muncii doamnelor Eudochia Saharneanu, doctor habilitat, profesor universitar, și Eugenia Bogatu, doctor, conferențiar universitar. Ediția din acest an este sub genericul „Dezvoltarea personală și educația pentru societate”. Formatul mixt al conferinței a făcut posibilă întrunirea cercetătorilor locali în cadrul sălii de conferință și găzduirea comunicărilor cercetătorilor străini pe platforme online.

Vineri

Lucrările Școlii Internaționale de Metodologie în Științele Socio-Umane au continuat și în ziua de vineri, paralel cu alte activități din cadrul Săptămânii Filosofiei. În special e vorba de o serie de activități organizate și coordonate de către studenți. La inițiativa studenților Facultății de Istorie și Filosofie a fost organizat concursul de erudiție Ce? Unde? Când?, provocând, sub forma jocului, interesul și curiozitatea studenților față de întrebările și problemele filosofiei.

Un alt eveniment însemnat în viața departamentului a fost reluarea activității, sub îndrumarea profesoarelor Tatiana Margarint și Dina Barcari, a cercului studențesc de antropologie „Potlatch”.

Cluburile și cercurile tematice studențești au deseori o importanță decisivă în formarea tinerilor specialiști, în suscitarea și direcționarea interesului lor teoretic și exersarea primară a abilităților practice de cercetare. Prin intermediul atelierelor de discuții studenții vor face cunoștință cu ofertele extracurriculare, cum ar fi voluntariatul cultural, locurile de practică ca loc de angajare, bursele Erasmus+, dar și alte tipuri de burse de scurtă și de lungă durată. Cercul mai presupune și întâlniri cu persoane realizate în domeniu: doctoranzi, absolvenți angajați pe profil sau în domenii conexe. Un punct major în agenda Cercului de Antropologie îl reprezintă organizarea Zilei Antropologiei, marcată în a 3-a zi de joi din luna februarie.

Ziua de vineri se încheie cu definitivarea redeschiderii Școlii filosofice de sâmbătă, prima întâlnire o va realiza profesorul Alexandru Lupușor. Școala de filosofie de sâmbătă, ce are menirea să servească, pe de o parte, reluării unei alte activități tradiționale a Departamentului de Filosofie și Antropologie, iar pe de altă parte, încheierii, sub forma unei prelegeri de final, lucrările Săptămânii dedicate Zilei Mondiale a Filosofie.