„Dacă Turcia se întoarce cu fața spre NATO, Marea Neagră ar putea să nu mai fie un lac rusesc”(Sabina Fati/DW)

Dacă Turcia se întoarce cu fața spre NATO, Marea Neagră ar putea să nu mai fie un lac rusesc (Sabina Fati/DW)

„Dacă Ankara se întoarce cu fața spre Alianța Nord Atlantică, Marea Neagră ar putea să nu mai fie un lac rusesc”, scrie Sabina Fati pentru Deutsche Welle, articol preluat și de G4Media. Ieri și Cristian Unteanu scria în Adevărul că președintele ucrainean face „o mişcare realistă în geopolitica zonală” invitându-l pe președintele turc Erdogan „să participe sau să medieze în potenţialul conflict (cu Rusia), cu experienţa sa din Siria sau Libia”. Poziția României în conjunctura creată la Marea Neagră e descrisă de Fati ca una de „susținere în momentele dificile, chiar dacă fără un entuziasm special”, iar în opinia analistei atitudinea ar avea motivațiile ei : „După anexarea Crimeei, România a condamnat acest rapt, a trimis echipament ușor în zona Donbas și și-a asumat în interiorul NATO conducerea Grupului pentru apărarea cibernetică a Ucrainei. În același timp, Bucureștiul a evitat ani de zile să ajute Ucraina cu gaz și nu a reușit să negocieze drepturi suficiente în favoarea minorității române din Bucovina de Nord, un subiect complicat care a rămas deschis”. Acum, guvernul de la București „a aprobat după lungi tergiversări Acordul româno-ucrainean vizând cooperarea militară. Ar urma o ratificare grăbită a Parlamentului, pe fondul manevrelor militare ale Rusiei la granița cu Ucraina”. A făcut asta, chiar dacă în recent comunicata Strategie militară a Ucrainei, România nu figurează ca stat pe care Kievul ar avea nevoie să se sprijine. În urmă sunt, pentru ucraineni, „nevrozele istorice”: „procesul de la Haga, în urma căruia majoritatea resurselor de gaz din Marea Neagră au revenit României a produs traume în imaginarul colectiv ucrainean, la fel cum teritoriile românești rămase în urma celui de-al Doilea Război Mondial la Ucraina suscită încă emoții”. Rolul Turciei e și el încă nedefinit. Deși cu potențial de a tranșa situația, poziția lui Erdogan rămâne anti-americană la nivelul declarațiilor, se mai arată în articolul apărut pe site-ul Deutsche Welle.

Tensiunile de ieri din coaliția de guvernare de la București s-au transformat astăzi aproape în criză politică : ministrul sănătății, membru USRPLUS, a fost demis împreună cu secretarul său de stat, iar premierul liberal Florin Cîțu a făcut asta fără să se consulte în cadrul coaliției. De aici, furia celor de la USRPLUS, care amenință cu ieșirea din coaliție și cer schimbarea lui Cîțu. Dan Tăpălagă scrie pe G4Media că acei lideri dau iar dovadă de imaturitate politică: „a dezerta acum de la putere ar echivala în ochii cetățenilor cu lașitatea supremă”, scrie jurnalistul.

Și Cristian Tudor Popescu (republica.ro) e de aceeași părere: „Ieșirea USR PLUS de la guvernare ar fi unul dintre cele mai josnice și iresponsabile gesturi comise vreodată de un partid, cu consecințe incalculabile pentru noi toți”.

Altminteri, unii îl laudă, sau măcar îl susțin în continuare, pe Vlad Voiculescu. Anca Dragu, președinta Senatului României, scrie pe Facebook că „Vlad Voiculescu a început lupta împotriva corupției înrădăcinate în sistem și și-a asumat un parcurs pe care puțini l-ar fi putut ține în frâu”. „Nu poți face o reformă peste noapte și nu poți face o reformă în 4 luni într-un sistem profund îmbolnăvit de corupție timp de 30 de ani”. Alții (Ion M. Ioniță, de la Adevărul) îl consideră doar autorul unui șir de gafe impardonabile, sau se declară confuzați de strategia pe care ar fi urmărit-o proaspătul demis (Alex Livadaru, republica.ro).