„Republica Moldova este un stat în derivă identitară, iar confruntarea politică dintre forțele pro-ruse și cele românești, pro-europene, nu va fi stăvilită foarte curând. «Nu poate o societate dezorientată pe parcursul a două secole, influențată profund de propaganda rusească, să genereze politicieni responsabili și integri»”, spune Ana Guțu, profesor universitar și prim-vicepreședinte al Partidului Unității Naționale din Republica Moldova, în interviul acordat Cameliei Badea pentru spotmedia.ro. Ana Guțu vede o singură cale de surmontare a acestui handicap de experiență democratică: unirea cu România.
Your browser doesn’t support HTML5
Revista presei de la București
Site-ul ziare.com citează declarația deputatului ucrainean Roman Kostenko: "avem nevoie de rachete pentru a lovi centralele nucleare din Rusia". E consemnată și reacția Moscovei : Mihail Șeremet, deputat din Duma de Stat din Rusia, a cerut institutiilor specializate din tara "să deschida un dosar penal pe numele lui Kostenko și să-l includă pe lista urmăriților internațional", pentru că, a spus Șeremet, "o asemenea retorică agresivă la adresa Rusiei nu ar trebui lăsată nepedepsită, astfel încât nimeni să nu încerce să amenințe sau să șantajeze Moscova".
Președintele României Klaus Iohannis a ținut ieri prima sa conferință de presă din ultima lună. Mai mulți jurnaliști îi contabilizează câteva eschive ori aproximări. Cel mai critic este Patrick André de Hillerin, de la Libertatea, care susține că președintele nu se ridică la nivelul de competență cerut de funcție în chestiunile diplomatice. Judecata ia în considerare un răspuns evaziv la o întrebare fie tendențioasă, fie capcană : de ce a finanțat România anul trecut cu 100.000 de euro protestele anti-Lukașenka din Belarus. Jurnalistul crede că Iohannis nu știa de finanțarea presei și a societății civile din Belarus, printr-un transfer operat de Ministerul Afacerilor Externe. Dar banii nu au mers la protestatari, ci la European Endowment for Democracy, instituție europeană specializată în acordarea de asistență pentru consolidarea democrației și a drepturilor omului în țările europene din vecinătatea UE. Deci, consideră De Hillerin, răspunsul corect și scurt era : nu, România nu a finanțat protestele anti-Lukașenka.
Dan Tăpălagă, de la G4Media, l-a întrebat tot ieri pe președinte de ce nu a retrimis la Parlament legea formulată de pesediști prin care evazionistul fiscal nu mai face închisoare dacă returnează integral prejudiciul. Răspunsul șefului statului nu l-a mulțumit : parcursul legii era închis, a spus președintele. Or, spune Tăpălagă, nu e așa. Chiar cu aviz de constituționalitate, legea putea și trebuia retrimisă la Parlament, pentru că „reprezintă (…) o dezincriminare mascată dedicată tuturor celor care comit acte de evaziune fiscală”.
Ioana Ene-Dogioiu, de la spotmedia.ro, a remarcat în aceeași conferință de presă intenția președintelui de a lămuri pe cine susține la conducerea Partidului Național Liberal : pe Florin Cîțu, premier, și nu pe actualul președinte al partidului, Ludovic Orban. Klaus Iohannis s-a arătat nemuțumit și de ministrul liberal de justiție Stelian Ion, care ar fi fost demis déjà dacă nu s-ar fi impus demiterea de la sănătate înainte, și l-a apărat pe ministrul fondurilor europene Cristian Ghinea (USRPLUS). Liberalii intenținau să-l facă țap ispășitor pentru încă nereușita plasării la Comisia Europeană a Planului Național de Reconstrucție și Reformă. Față de proiectul transmis Bruxelles-ului, există încă obiecții ale Comisiei.