Vreți bani europeni? Atunci, reformați justiția! (Horațius Dumbravă/republica.ro)

Presa din România: În Moldova, campania electorală își turează motoarele

După ce Alianța pentru Unirea Românilor s-a înregistrat oficial și în Republica Moldova și a reușit să aducă trei partide unioniste să candideze sub sigla AUR, și alte partide moldovenești caută sprijin la formațiuni politice din România, se arată în sinteza semnată de Mădălin Necșuțu pe G4Media.

Dorin Chirtoacă, liderul liberalilor, a declarat chiar că partidele unioniste moldovenești se vor pune în slujba AUR cu tot ce pot: de la sedii, la mijloace de campanie. Partidul Democrat va colabora cu Partidul Social-Democrat din România, între cele două existând conlucrare mai demult. „Dragnea, scrie Necșușu, a fost unul dintre susținătorii lui Plahotniuc până în 14 iunie 2019, atunci când oligarhul moldovean a fugit din țară, după prăbușirea guvernului condus de Pavel Filip”. Platforma „Demnitate șli Adevăr” a lui Andrei Năstase caută sprijin la liberalii lui Ludovic Orban. Prezent la București, cu o agendă de întâlniri destul de plină, Năstase a declarat unilateral că ar fi discutat cu premierul Florin Cîțu „posibilități de extindere a Planului Național de Redresare și Reziliență a României, în valoare de 29 de miliarde de euro, și pentru cetățenii Republicii Moldova”. Singurul partid încă neconvins de AUR este Partidul Unității Naționale, condus de Octavian Țâcu, dar Necșuțu scrie că probabil negocierile vor continua.

Pe platforma contributors, Denis Cenușă publică o analiză despre ce ar putea face oligarhii din Georgia, Moldova și Ucraina în perioada următoare. Deocamdată „încearcă să-și revizuiască strategiile, ale căror scop variază între restabilirea, consolidarea sau menținerea canalelor de intervenție în procesul de luare a deciziilor”. Venirea Maiei Sandu la conducerea Republicii Moldova a scurtcircuitat „vechile rețele informale din instituțiile de stat, dar și din gestionarea proprietății și fondurilor publice”, având și susținerea necondiționată a Uniunii Europene. Pare că a început și o altă etapă a ofensivei anticorupție, odată cu „confiscarea banilor fiului oligarhului și fostului prim-ministru Vlad Filat, proveniți din «offshore-uri» (circa 534 mii euro), cu returnarea lor în Moldova”, ceea ce „demonstrează că integritatea financiară a oligarhilor fugari nu mai este intangibilă, ci din contra”. Ca atare, oligarhi precum Plahotniuc sau Shor vizează măcar accederea în viitorul parlament a cât mai multor membri din partidele anti Maia Sandu. În rest, pentru o regrupare eficientă au nevoie de timp.

Liviu Avram, în Adevărul, și Horațius Dumbravă, pe republica.ro, scriu despre importanța istorică a recentei decizii Curții de Justiție a Uniunii Europene privind starea justiției din România. Pentru Horațius Dumbravă, mesajul transmis de europeni e clar : „Vreți bani europeni? Atunci, reformați justiția și luați măsuri ferme în ce privește lupta anticorupție”. Articolul său arată că situația e mai complicată decât pare. Așa-zisa „«reformă judiciară» a fost mult mai subtilă decât simpla modificare legislativă din perioada 2017 – 2019. Sunt chestiuni «tehnice» adoptate de responsabilii ministeriali din acea perioadă, (…) care au pus piedici în anchetarea marilor fraude fiscale și evaziune fiscală, precum și a infracțiunilor de corupție (…). S-a ajuns, spre exemplu, chiar la situația absurdă ca inspectori antifraudă(…)să nu mai aibă obiectul muncii. Adică să fie plătiți degeaba de statul român, nu că inspectorii nu și-ar dori să muncească, ci pentru că nu au instrumente nici ei și nici procurorii ce-i coordonează de a-și îndeplini atribuțiile. (…) Trist este, scrie Horațius Dumbravă, că puterea politică de după 2019 a perpetuat această stare de fapt”.