AUR ar putea lua voturi chiar de la Partidul „Acțiune și Solidaritate” (Ileana Racheru/ spotmedia.ro

Noutăți în presa din România.

Expertul în spațiul ex-sovietic Ileana Racheru a stat de vorbă cu Magda Grădinaru de la spotmedia.ro și explică situația fiecărui partid cu șanse de a intra în parlamentul de la Chișinău, dar mai ales rolul pe care și l-a propus acolo AUR, Alianța pentru Unirea Românilor.

Your browser doesn’t support HTML5

Presa din România: Impactul AUR asupra alegerilor din R. Moldova

Aparent, AUR se plasează în opoziție discretă cu discursul pro-rus al socialiștilor și comuniștilor, dar în realitate cele două „echipe”, să le spunem așa, se potențează reciproc, spune Ileana Racheru. AUR ar putea lua voturi chiar de la Partidul „Acțiune și Solidaritate”, dat fiindcă a a convins deja trei din patru partide unioniste să candideze pe listele sale, iar la alegerile prezidențiale au fost destui alegători cu convingeri unioniste care au votat cu Maia Sandu, pentru orientarea ei pro-europeană și anticorupție. Totuși, experta crede că pentru AUR va fi greu să obțină minimul de 7% din voturi, dat fiind că se va prezenta ca o alianță. Atâta vreme cât Partidul Unității Naționale, unionist, refuză asocierea cu AUR, se poate spune că AUR mai degrabă va diviza mișcarea unionistă. PAS este cotat în sondaje cu 33-40% din intențiile de vot. Problema este că e singurul partid care dorește reforme, arată invitata Magdei Grădinaru. Socialiștii lui Dodon ar putea obține între 20 și 30%, iar miza lor este tocmai împiedicarea reformelor. PSRM, Blocul Usatîi și Partidul Șor „corespund și intereselor, precum și mizelor pe care oligarhul fugar Vlad Plahotniuc le are în Republica Moldova, și anume existența unui stat slab, în care Justiția nu funcționează”.

Cristian Unteanu comentează pe blogurile Adevărul decizia președintelui american de a ridica sancțiunile impuse participanților la proiectul gazoductului Nord Stream 2, care va lega direct Rusia de Germania. Decizia președintelui nu este împărtășită nici de democrați, nici de republicani, dar s-a dat de înțeles că are bătaie mai lungă și a avut în vedere că Germania este cel mai puternic aliat al Americii. De fapt, era greu de evitat un asemenea deznodământ, pentru că gazoductul este realizat în proporție de 95%. Unteanu subliniază că, odată cu această ridicare de sancțiuni, „a început marea negociere privind viitorul UE şi bazele asocierii de securitate reală (deci începând cu cea economică) între forţele motrice ale dezvoltării lumii, cele care numără cu certitudine SUA, Rusia şi Germania”. Beneficiul de imagine pentru Angela Merkel este foarte mare: cancelarul „este foarte aproape de a obţine un loc în istorie care să aibă şi identitatea celui mare proiect de oferire a bazei de resurse economice pentru viitorul ţării sale”, scrie Unteanu. Rămân în suspensie consecințele grave asupra Ucrainei și Poloniei, care vor pierde enorm din această înțelegere transatlantică.

Ziare.com acordă spațiu unui document public prin care Sinodul Bisericii Ortodoxe Române se delimitează de arhiepiscopul Teodosie de la Tomis-Constanța. Înaltul prelat i-a cerut patriarhului ca arhiepiscopia să devină mitropolie, iar domnia sa mitropolit, dar cererea a fost refuzată. Cu argumente administrative, pe care le explică Theodor Paleologu, dar și cu referire la doctoratele în teologie plagiate, de la Universitatea „Ovidius” din Constanța. Sunt amintite și acte de insubordonare ale arhiepiscopului Teodosie, în special din perioada pandemiei, când nu a respectat linia transmisă de Sinodul BOR și ar fi făcut-o în mod provocator.