Născută pe 1 iunie 1975, în satul Bulboci, raoinul Soroca. A absolvit facultatea de limbi străine la Universitatea de Stat a Moldovei și a lucrat la Alianța Franceză și la VoxTel. A plecat la studii in Franța in 2000. În Franța, a făcut licența și masteratul (în drept european) la Institutul de Studii Politice din Grenoble. Din 2005 până în 2007 a stat la Paris unde scria teza de doctorat in științe politice. Paralel cu studiile sale doctorale, a trecut cu brio concursul foarte exigent pentru a integra Școala Națională de Administrație (ENA, Ecole Nationale d'Administration) în Strasbourg și în pofida faptului că scriase mai mult decât jumătate de teză, a abandonat-o ca să se poată concentra asupra studiilor sale la ENA. A lucrat la Consiliul Europei. Din 2007 locuiește în Strasbourg și actualmente este președintele unei asociații recunoscute de utilitate publică de către Republica Franceză. Este casatorită și are doi copii.
Luni
De la nașterea fiului meu, toate zilele mele incep in același fel. Mă trezesc la orele cinci – șase dimineața și fac sport. Dacă e bine afară, merg să alerg prin pădurea și/sau lanurile care se află la vreo câțiva metri de casă. Dacă nu, fac gimnastică în interior. Aceasta fiind zis, nu va mai fi necesar să repet același lucru în începutul fiecarei zile.
Săptămâna începe bine pentru mine. Astăzi e o zi specială pentru mine. E o zi clasată în evenimentele « Prima Dată în viaţa mea! »
Astăzi pentru Prima Dată în viaţa mea am onoarea să o felicit pe Doamna Preşedinte a ţării mele, Maia Sandu, cu ocazia zilei ei de naştere!
La Mulţi Ani Doamna Preşedinte!
Din suflet Vă doresc mult noroc, sănătate, voie bună, împliniri frumoase!
Mereu să-i aveţi alături pe cei dragi!
Ca toate aspiraţiile Dvs să se realizeze!
LA MULȚI ANI!!!
În rest, noutaţile zilei nu sunt foarte îmbucurătoare:
O nouă variantă de Covid-19 a fost descoperit la Bordeaux. O campanie de vaccinare specială a fost decisă de către autorităţi pentru a evita orice difuzare a acestei forme a virusului.
Franţa e o ţară bogată (ONU o clasează in a șasea poziţie); acum și cu o nouă formă a virusului ;-)
Un act de piraterie aeriană comis de către Belarus. O aeronavă Ryanair, care efectua o cursă Atena – Vilnius, a fost interceptată în spaţiul aerian belarus, sub pretextul că la bord ar fi o bombă. Un stat care comite un astfel de act pentru a aresta un opozant ! Aștept să văd dacă aeronava va pleca fără Protasevici și care va fi reacţia comunităţii internaţionale. Personal, condamn vehement acest act de terorism de stat comis de autorităţile din Belarus. Acești meschini, riscând să pună în pericol viaţa tuturor pasagerilor aeronavei, se razbună pe o persoană care își făcea datoria sa de a informa societatea. Sper că comunitatea internatională va cere eliberarea imediată a lui Roman Protasevici și va lovi dur regimul de la Minsk.
Marţi
Urmăresc cu mare interes și indignatie sufletească ce se petrece în Belarus. Libertatea opiniei și libertatea persoanei sunt valori care nu se negociază.
Ziaristul Roman Protasevici, ex-redactorul sef al canalului Telegram Nexta, și prietena sa, Sofia Sapega, au fost sechestraţi de către regimul terorist belarus. Comunitatea internatională s-a solidarizat și cere eliberarea acestuia.
La fel, urmaresc ce se petrece acasă. Alegerile parlamentare sunt in toi și îndemn prin intermediul reţelelor sociale toate rudele, prietenii, cunoscuţii mei din diasporă să se inregistreze pe site-ul Comisiei Electorale Centrale pentru a contribui la deschiderea unei secţii mai aproape de ei. Conform prevederilor Codului Electoral al Republicii Moldova, numărul înregistrărilor prealabile este un criteriu pentru deschiderea secţiilor de votare în străinătate.
La moment, mai mult de 90 de mii de cetaţeni ai Republicii Moldova s-au înregistrat și sper că până la sfârșitul înregistrării acest numar va depasi 100 de mii.
Diaspora noastră e foarte activă și conștientă de impactul care-l are și de rolul său în viitorul ţării lor!
Astăzi am citit un articol foarte interesant despre mecanismul de cooperare 17+1. El relatează, în detalii, cum se manifestă prezenţa Chinei în Europa centrală și de Sud-Est și care sunt căile evoluţiei acesteea. Xavier Richet, profesor emerit a Universităţii Sorbonne Nouvelle, catedra Jean Monnet, ad personam a Uniunii Europene evocă pentru revista Regard sur l’Est care sunt mizele prezenţei chineze în această regiune și care sunt pistele posibile a unei remondializări ce s-ar organiza in jurul unor poluri regionale.
După ce mi-am adormit copiii, am descoperit pe site-ul lui Thomas Pesquet o selecţie de imagini de aurore boreale fotografiate din Staţia Spaţială Internaţională. Magnific ! Astronomia e una din pasiunile mele și fiecare dată când văd astfel de minuni nu pot decât să le admir.
Un alt eveniment major a zilei de astăzi e plecarea Doamnei Angela Merkel de pe scena politică. Intreaga Germanie o aplaudează timp de indelungi minute : pe străzi, de pe balcoane, la ferestre. Frau Merkel e un exemplu demn de o astfel de atenţie. Frau Merkel e un exemplu spectacular de leadership și de apărare a umanităţii. Ea a condus cele 80 de milioane de germani timp de 18 ani cu devotament, competenţă și sinceritate. Ea e numită « Doamna Lumii » și e descrisă ca un echivalent a 6 milioane de oameni. (Ea singură valorează atât cât două Moldovi ;-) Timp de cei 18 ani la cârma ţării sale, nici o transgresare nu a fost inregistrată la contul sau. Nu a angajat nici o rudă la vreun post guvernamental, nu și-a combătut predecesorii, a favorizat persoanele demne de încredere din echipa sa la posturi de responsabilitate pan-europeană și internatională. A părăsit partidul său într-un mod foarte simplu și l-a cedat succesorilor săi fix așa cum și era prevăzut. Germania și poporul său rămân în cele mai bune condiţii economice, politice și sociale.
Moldova, având-o pe Dna Maia Sandu în calitate de președinte, tot are o șansă de a relua acest stil de guvernare și de a realiza lucruri frumoase.
Și, înainte de a mă culca și eu, indemn prin intermediul reţelelor sociale incă o dată toată diaspora noastră să se inregistreze pe site-ul CEC.
Miercuri
Azi e ultima zi când toţi moldovenii ce se află în afara ţării pot să se înregistreze pe site-ul CEC pentru a evita cozile interminabile în ziua alegerilor parlamentare anticipate. Indemn toţi compatrioţii mei să se inregistreze.
De acasă, Dl Aureliu Ciocoi apelează către moldovenii de peste hotarele ţării : « Avem nevoie de voluntari. Nu sunt bani in buget. » Am contactat Reprezentanţa Permanentă a Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei și am obţinut să particip pro bono în procesul organizării și desfășurării alegerilor.
In ziua de astăzi, pe 26 mai 1488, a început construcţia bisericii Sfântul Gheorghe de la manastirea Voroneţ. « Capela Sixtina a Estului » a fost ridicată în doar 3 luni, 3 săptămâni și 3 zile, iar faţada sa de vest unde se află fresca « Judecata de apoi » e o destinaţie de pelerinaj incă până în zilele de azi. Aflându-se la doar vreo 300 km de Chisinau, acest monument al patrimoniului cultural mondial e demn de a fi vizitat și admirat de mai mulţi moldoveni.
Situaţia în Belarus e din ce in ce mai îngrijitoare.
Roman Protasevici e maltratat în detenţie și e forţat să dea mărturisiri în faţa camerelor video. Șapte militanţi ai opozitiei (printre care și Pavel Severinets) sunt condamnaţi la inchisoare de regim strict de la 4 la 7 ani. Apar imaginile ultimelor clipe din viaţa lui Vitold Ashurak, condamnat pentru proteste împotriva regimului Lukashenko.
Câtă Cruzime!
Câtă Nedreptate!
Câtă Lipsă de Simţ Omenesc Elementar!
Dupa mine, aceste imagini și sunt ilustrarea evidentă a diferenţei dintre democraţie şi dictatură!
Ma uit la acea secvenţă video și sper că astfel de nelegiuiri să nu se intâmple niciodată in Moldova !
Acasă, echipa guvernamentală actuală, simţindu-și puterea diminuind din ce în ce mai mult, agonizează și se zbate in convulsii. Cele 6000 tone de motorină oferite de către România sunt blocate. 3500 de fermieri asteaptă cu ce sa aibă umplea rezervoarele tractoarelor pentru a îndeplini diferite lucrări agricole. Guvernul temporizează sub pretextul absenţei unei expertize tehnice a motorinei. Dacă cea motorină ar fi venit din Rusia și nu din România, demult ar fi deja repartizată și laudată pentru calitatea ei. Astfel de tergiversări sunt criminale. Lipsa de motorină acum inseamnă jale și absenţă de roadă în toamnă. Mă mir de faptul că in acest guvern nu e nici un ministru capabil să judece raţional și pragmatic.
Înainte de a mă culca, apelez incă o dată la sensul civic al diasporei noastre. Mai rămân doar câteva ore până la incheierea inregistrării pe site-ul CEC.
Fiind plecată de acasă de mai mult de 20 de ani, eu fac parte din diaspora Republicii Moldova. Mie la fel ca și unei majorităţi covărșitoare a compatrioţilor mei ne pasă ce se intamplă în Moldovioara noastră scumpă. Sunt sigură că mâine, la trezire, vom depasi 100 de mii de inscrieri.
Joi
Ma trezesc, verific ultimele știri de acasă și văd că intr-adevar diaspora noastră a făcut un mic miracol. În ultimele ore rămase până la miezul noptii, mai mult de 3 mii de moldoveni s-au înregistrat pe site-ul CEC și cele 100 de mii mult râvnite au fost atinse. Mă simt foarte mândră pentru toţi moldovenii din ţară și de peste hotarele ei. Am certitudinea că primul pas spre Victorie asupra cancerului și a metastazelor lui : hoţia, minciuna si faradelegile, care distrug ţara mea din interior, e făcut.
Pornind din acest elan, dedic cântecul « Du-te, dorule » în interpretarea Georgetei Voinovan și a lui Dorin Galben tuturor compatrioţilor mei fie ei acasă sau peste hotare.
E o piesă genială și exprimă cu atâta justeţe sentimentele și trăirile noastre...
O ţin minte pe Doamna Georgeta Voinovan de când îmi era profesoară de teoria muzicii și solfegiu la studioul muzical de pe lângă scoala medie Nr 39 din Chișinau. Țin minte și până acum degetele ei cu pernuţe și cum ne povestea cu atâta pasiune despre Bach, Mozart, Beethoven, etc. Cursurile sale mă inspirau și-mi deschideau ușile imaginaţiei mele. La fel, nu știu de ce, îmi amintesc că era întotdeauna îmbrăcată cu mult gust și iarna purta niște căciuliţe împletite manual foarte originale și frumoase.
Acest cântec a trezit în mine un dor irezistibil de casă și de mămica mea. Nici nu știam că cei de Acolo îmi lipsesc atât de mult Aici.
În timpul cinei ascult conferinţa de presă a Doamnei Maia Sandu și o admir pentru ţinuta ei politică impecabilă, pentru răspunsurile ei la subiect și bine construite, pentru profesionalismul și clarviziunea ei.
Vineri
Astăzi am terminat de citit cartea lui Bruno Le Maire « Jours de pouvoir » unde el descrie doi ani (2010 – 2012) din cariera sa politică. Pe atunci el era ministrul agriculturii în guvernul lui François Fillon. El povestește cum, zi după zi, cutreera Franta în lung și în lat, întâlnea ruralitatea în stare de criză și căuta soluţii, cum se organizează negocierile europene și, în sfârșit, cum a pregătit G20 agricol. Deplasările sale multiple îi conferă o viziune nouă asupra raporturilor de forţă la nivel internaţional și asupra locului puterii in politică.
Această carte e la fel un portret intimist, precis a lui Nicolas Sarkozy în perioada preelectorală din 2012 și ne aduce răspunsuri la câteva întrebări. Într-un context globalizat, ce poate schimba un președinte ? În ce constă puterea sa ? Care sunt marjele sale de manevră ?
Vrând nevrând fac o paralelă cu stilul de a face politică in Moldova și constat cât de mare e discrepanţa și cât ar trebui să fie făcut pentru a o estompa.
Toată după amiaza și seara le-am consacrat familiei mele franceze. Cu vreo câteva zile in urmă, una din cumnatele mele a născut un baieţel și astăzi l-a prezentat întregii noastre familii. El e atât de draguţ.
Am o șansă enormă de a fi atât de bine inconjurată...
Înainte de a mă culca, am pregătit poezia pe care o voi invaţa pe de rost mâine. Învăţatul poeziilor în timpul week-end-ului e o rutină instalată déjà de vreo doi ani. Iat-o…
Lăsaţi-ne în legea noastră
de Grigore Vieru
Peste biata noastră humă,
Peste omul necăjit,
Vine iar un fel de ciumă,
Vine roşu plebiscit.
Bine nu scăpăm de una,
Şi-alta vine peste noi,
Ne ineacă mătrăguna,
Şi un greu străin gunoi.
Vrem sa trăim sub stea albastră,
Cum inimii îi place,
Latinei inimi cum îi place.
Lăsaţi-ne în legea noastră,
Lăsaţi-ne în pace,
Lăsaţi-ne odată în pace!
Moşii noştri cu prescură,
Cît aici au vieţuit,
Ştiau numai de scriptură,
Nu ştiau de plebiscit.
Unde-a apare a voastră mască,
Numai vrajbă semănaţi,
Faceţi să se războiască
Între dînşii fraţi cu fraţi.
Trist e în lumea cea de flânduri,
Trist e graiul cel smintit,
Ce-l clădiţi pe referendum,
Pe pricazul cel stropşit.
Doamne tu coboară-ţi mila,
Căci ma curmă zdrobitor,
Şi iubirea cu de-a sila
Şi tovărăşia lor.