Your browser doesn’t support HTML5
Politicianul care laudă înţelepciunea alegătorilor
Văd tot mai mulţi competitori, dornici să ajungă în Parlament, care mizează pe discernământul maselor. Unul e convins că cetăţenii vor face o alegere corectă, altul spune că moldovenii nu sunt proşti şi ştiu să aleagă grâul din neghină. Mai toţi liderii partinici laudă înţelepciunea alegătorilor şi constată că moldovenii nu mai vor să trăiască aşa cum au trăit în ultimii 30 de ani. Totuşi, parcă e o contradicţie aici: dacă moldovenii sunt atât de înţelepţi, de ce au tot ales trei decenii nişte guvernanţi incapabili să facă ceva notabil? Sau înţelepciunea abia acum li s-a desăvârşit?
Laudele astea adresate alegătorilor sunt, bineînţeles, un truc elementar pentru a acumula mai multe voturi. Pesemne, mai sunt oameni în măsură să se simtă măguliţi de aceste laude, deşi nu e sigur că în realitate politicienii chiar îi consideră pe alegători extrem de înţelepţi. Căci, să remarcăm, după alegeri, politicienii nu mai vorbesc atâta despre discernământul maselor. Mai cu seamă cei care pierd. E mai mult un procedeu electoral care deseori frizează făţărnicia.
Părerea mea e că nici nu e cazul să facem o vacă sfântă din acest presupus discernământ al maselor. Discernământul acesta ridică serioase semne de întrebare. Iar uneori, exact ca la politicieni, interesul personal, fie că e vorba de o sacoşă cu produse alimentare sau de implicarea unui cumătru în alegeri, eclipsează orice dorinţă a alegătorului de a vota binele. Cuvântul „bine” îl luăm între ghilimele, fireşte.