Şanse minime pentru persoane din R. Moldova de a obţine azil în Germania

4.582 de cetǎţeni din Republica Moldova au fost înregistraţi la Berlin din august 2016 pînǎ în iulie 2021 ca solicitanţi de azil.

La începutul acestei sǎptǎmîni, angajaţi ai Oficiului landului Berlin pentru primirea refugiaţilor (LAF) au semnat un apel în care se plîng de situaţia din tabǎra de primire, situatǎ în cartierul Wittenau. În acest apel alarmant se atrage atenţia asupra situaţiei provocate de unele persoane cazate în acest centru de refugiaţi, majoritatea provenind din Republica Moldova.

Your browser doesn’t support HTML5

Pornind de la acest apel, adresat Administraţiei pentru integrare, muncǎ şi probleme sociale, din cadrul guvernului de land, postul public de televiziune regional din Berlin (RBB) a investigat situaţia descrisǎ. Sintetizînd informaţiile culese la faţa locului şi cele cuprinse în apel, televiziunea a difuzat un reportaj în care s-a vorbit despre un aşa numit „turism de azil” şi despre trafic de persoane. Totodatǎ, s-a atras atenţia asupra prezenţei a unui numǎr foarte mare de cetǎţeni din Republica Moldova care solicitǎ azil în capitala Germaniei, cazaţi în centrul de primire amintit.

Angajaţii Oficiului de land pentru primirea refugiaţilor (LAF) s-au plîns în apel cǎ le este fricǎ sǎ traverseze parcul din jurul taberei. Semnatarii susţin cǎ acolo sosesc zilnic între 60 şi 100 de solicitanţi de azil din Republica Moldova. În continuare semnatarii mai vorbesc despre infracţiuni de contrabandǎ cu droguri, trafic de persoane şi despre starea de mizerie generalizatǎ din locaţia amintitǎ.

Filmînd şi cu camera ascunsǎ, reporterii au descoperit acolo, într-adevǎr, o situaţie deplorabilǎ. Se pare cǎ între unii dintre cei cazaţi şi personalul de pazǎ existǎ anumite complicitǎţi. Camera de filmat a reţinut, de asemenea, maşini în care au fost aduse persoane. Alte persoane au sosit în microbuze şi cu maşini particulare.

Unele familii din Moldova, compuse din 10 persoane, încaseazǎ la sosire ajutoare în bani. Suma încasatǎ poate fi chiar de 4.500 de euro.

Se poate vorbi despre un soi de „turism de azil”, mai ales cǎ unele persoane dispar dupǎ ce primesc banii...

Pornind de la aceastǎ stare de fapt, unele voci au susţinut cǎ se poate vorbi despre un soi de „turism de azil”, mai ales cǎ unele persoane dispar dupǎ ce primesc banii. Pe de altǎ parte, s-a constatat cǎ la unii dintre cei veniţi la Berlin au fost descoperite documente din care rezultǎ c-au depus cereri de azil şi în Danemarca sau Franţa. Cîteva maşini parcate aveau numere de înmatriculare din Letonia, Polonia şi Franţa.

Preşedintele grupului creştin-democrat din parlamentul landului Berlin, Burkard Dregger, a declarat cǎ vinovaţi de aceastǎ situaţie sînt cei din coaliţia tripartitǎ de guvernare, aparţinînd Partidului Social-democrat, ecologiştilor şi Partidului Stîngii. Persoanele care depun cereri de azil ar trebui sǎ primeascǎ doar alimente şi haine, dar nu şi bani, a precizat politicianul.

Referindu-se la situaţia din tabarǎ, reprezentantul poliţiei, Thilo Chablitz, a spus cǎ forţele de ordine au fost nevoite sǎ intervinǎ anul acesta de 70 de ori dupǎ ce au fost semnalate numeroase infracţiuni, agresiuni, furturi şi consum ilegal de droguri.

Potrivit Oficiului de land pentru primirea refugiaţilor (LAF), în ultima perioadǎ a crescut, într-adevǎr, numǎrul solicitanţilor de azil din Moldova. În centrul de primire din Berlin, în iulie, 60 la sutǎ dintre solicitanţi de azil au venit din Moldova.

Centru de primire din Berlin-Wittenau

Potrivit datelor oficiale, anul acesta au fost înregistraţi la Berlin 3.492 de refugiaţi care au depus cereri de azil. (Numǎrul pentru toatǎ Germania este de 66.993 de persoane). La Berlin au sosit anul trecut 4.589 de refugiaţi (în Germania: 89.904). În ceea ce priveşte numǎrului persoanelor sosite din Moldova, din statistica oficialǎ a landului Berlin rezultǎ doar cǎ în anul 2019 au fost înregistraţi 729 de oameni.

### Vezi și... ### Oleg Serebrian: Germania rămâne o apărătoare fidelă a țărilor din Parteneriatul Estic

Şanse reduse de a obţine azil

Solicitǎrile de azil politic, depuse de cetǎţeni moldoveni, de regulǎ, sînt respinse. De reţinut ar fi în acest context o sentinţǎ a unui tribunal din Berlin, pronunţatǎ în decembrie 2016. Tribunalul a respins atunci plîngerea unui rom din Moldova care ceruse azil în Germania. Iniţial, cererea de azil a persoanei în cauza a fost respinsǎ drept nejustificatǎ. În solicitarea de azil, persoana a susţinut cǎ în Republica Moldova romii sînt discriminaţi, sînt victime ale rasismului cotidian şi ale violenţelor poliţiei. Tribunalul şi-a justificat decizia, precizînd cǎ nu existǎ indicii cǎ „romii din Republica Moldova sînt expuşi din partea statului unor mǎsuri de izgonire sau chiar de distrugere fizicǎ”.

Ecouri, în urma difuzǎrii reportajului televizat

Agenţia Germanǎ de Presǎ (DPA) a preluat o parte a informaţiilor cuprinse în reportajul televiziunii berlineze şi a difuzat o ştire privind problema refugiaţilor. Ulterior, ştirea a fost preluatǎ de mai multe pubicaţii germane (de exemplu, ziarul conservator „Die Welt”, cel liberal „Süddeutsche Zeitung” sau hebdomadarul cultural-politic, „Die Zeit”). Dintr-o perspectivǎ, mai degrabǎ subiectivǎ, au apǎrut şi articole scurte pe tema refugiaţilor din Republica Moldova şi în sǎptǎmînalul naţionalist-conservator „Junge Freiheit” şi în cotidianul „Neues Deutschland”, apropiat Partidului Stîngii.

„Junge Freiheit” jongleazǎ verbal cu termenul „turism de azil”, pe cînd „Neues Deutschland” se distanţeazǎ de aceastǎ noţiune, citînd-o pe Elke Breitenbach care rǎspunde de problemele sociale în cadrul coaliţiei de guvernare din landul Berlin.

### Vezi și... ### Eckart Stratenschulte: R. Moldova nu se află pe lista de priorități a Uniunii Europene

Declaraţia lui Breitenbach, care este membrǎ în executivul landului, reprezentînd acolo Partidul Stîngii, a fost difuzatǎ şi de postul berlinez de televiziune. Considerînd Republica Moldova „o casǎ a sǎracilor”, Breitenbach a avertizat faţǎ de generalizǎri pripite.

Difuzarea reportajului televizat a stîrnit reacţii critice vehemente din partea Consiliului pentru refugiaţi din Berlin (Flüchtlingsrat Berlin e. V.). Într-un comunicat de presǎ acest NGO a criticat transmiterea reportajului, afirmînd cǎ s-a recurs la folosirea unor „clişee”, „discreditîndu-i” pe cei sosiţi ca „drogaţi”, „infractori” şi „traficanţi”. În comunicatul citat se mai atrage atenţia asupra situaţiei social-economice precare a romilor din Republica Moldova. A-i acuza exclusiv pe romi în cǎutare de azil, pentru situaţia deplorabilǎ din împrejurimile taberei, concluzioneazǎ ONG-ul, este nedrept.