„Sperăm să ne vegheze de acolo dintre stele”

„Sperăm să ne vegheze de acolo dintre stele”

„Vreau să încep cu niște aduceri aminte personale. Eu am avut marele privilegiu de a vedea emisiunile Televiziunii Române, fiind dintr-un sat de pe malul Prutului, și pentru mine Caramitru a însemnat foarte mult. Era pentru noi ca un far, ca o lumină călăuzitoare. L-am văzut în „Liceenii”, era un serial extraordinar la televiziune, Caramitru îl interpreta pe Socrate și juca împreună cu extraordinara actriță basarabeană Tamara Buciuceanu, care o făcea pe Isoscel. Și sunt sigură că nu doar pentru mine a însemnat foarte mult acest lucru, dar și pentru mulți alții.

Mai apoi l-am văzut în rolul lui Ștefan Luchian într-un film care la fel a luminat junețea și adolescența mea. Sunt oarecum înrudită prin emoție cu Ștefan Luchian, născut într-un sat care era vizavi de satul bunicilor mei, născut la Ștefănești și numele meu, care nu a fost acceptat să fie înscris în cartea de la Sovietul sătesc, inițial era Lorica și venea anume de la Ștefan Luchian.

Comunicatul UNITER la dispariția lui Ion Caramitru

Și în ultimul timp, Ion Caramitru a fost foarte aproape de noi. Să nu trecem cu uitarea peste acel episod când i-a fost interzisă intrarea în Basarabia. Eram la Varșovia și lucrul acesta m-a cutremurat. Era în decembrie 2006. Nu știu prin ce marele artist Ion Caramitru, care ne-a considerat întotdeauna frați, a provocat, de fapt, un scandal diplomatic printr-o frază absolut inocentă, dar istoria i-a dat dreptate, el a fost întotdeauna împreună cu noi.

Arhiva sonoră a Europei Libere. Ion Caramitru despre decembrie 1989 (2003):

Ion Caramitru despre evenimentele din decembrie 1989

Îmi amintesc, împreună cu Teatrul „Eugene Ionesco” am participat la primul Festival de Teatru de la București, Festivalul Național de Teatru, care era inițiat de Ion Caramitru, cel care a condus, a diriguit Uniunea Teatrală din România din februarie 1990. L-am admirat în extraordinarul „Hamlet” și de câte ori îmi este greu reiau de pe YouTube „Glossa”, interpretată de Ion Caramitru, unde tăcerile sunt foarte sugestive și aceste tăceri deschid, de fapt, perspective uluitoare în sinele nostru, în conștiința noastră.

Arhiva sonoră a Europei Libere. Ion Caramitru despre Asociația revoluționarilor fără privilegii (2003):

Ion Caramitru despre Asociația revoluționarilor fără privilegii

Ion Caramitru este cel care a stat la originea unor proiecte fabuloase ale Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, care în zilele acestea își sărbătorește centenarul, a fost cel care a susținut întotdeauna proiectul turneelor comune București-Iași-Chișinău. Au început aceste proiecte în 2014 și s-au transformat în Reuniunea Teatrelor Naționale care debutează peste o săptămână și, din păcate, e o mare durere că Ion Caramitru care ne-a trimis mesajul său de salut și pe care îl așteptam în distribuția a două spectacole extraordinare – „Neguțătorul de Veneția”, „Jurnal de România” – nu va fi.

Arhiva sonoră a Europei Libere. Ion Caramitru despre acuzația de comportament sfidător la adresa R.Moldova (2006):

Ion Caramitru despre acuzația de comportament sfidător la adresa R.Moldova

Ne pare foarte rău, sper că cel puțin reuniunea va trece sub zodii mai bune și că ne vom aminti în aceste zile de el. Și pentru mine personal Ion Caramitru a însemnat mult mai mult, mi-a făcut onoarea de a juca rolul prezentatorului, de a interpreta extraordinar prezentatorul în cele două spectacole radiofonice girate de Magda Duțu la Teatrul Național Radiofonic de la București după „Cartea foametei”.

Anume Ion Caramitru, cu vocea sa extraordinară, o voce de neuitat, a prezentat acele mici nuvele din 1946-47 și era întotdeauna foarte atent la ce se întâmplă la noi, n-a avut niciodată nici cea mai mică umbră de complezență sau de superioritate față de noi, dimpotrivă de câte ori mergeam în turneu la București era foarte atent. Și la reuniune, probabil va fi prima reuniune fără geniul spiritual și atât de cald al lui Ion Caramitru. Sperăm să ne vegheze de acolo dintre stele.”