Numirile politice și meritocrația. Cum se face tranziția de la statul capturat la statul de drept?

La Chișinău, se înmulțesc vocile critice la adresa noii guvernări pentru numirile politice în funcții publice. Un ultim exemplu e recenta completare a funcției de avocat al poporului, care chiar dacă s-a făcut prin concurs, oricum a lăsat impresia unei competiții trucate. Majoritatea parlamentară se pregătește însă de noi numiri, foarte importante, de exemplu, la Centrul Anticorupție și Procuratura Generală, reușind să modifice între timp și legile, ca să poată face substituțiile.

Numirile politice și meritocrația: cum să faci tranziția de la stat capturat la stat de drept?

Partidul PAS fondat de președinta Maia Sandu, care s-a declarat de la bun început hotărât să-și asume politic mai multe numiri în instituțiile de drept și de reglementare, a adunat cu această idee, apoi cu numirile realizate efectiv sau aflate în pregătire, mai multe critici decât aprobări. Așa s-a întâmplat, de exemplu, când majoritatea sa din parlament a decis să-i organizeze o evaluare șefului de la Centrul Anticorupție, iar concursul pentru noul șef să-l anuleze definitiv. Sau când a introdus în lege opțiunea demiterii procurorului, ca urmare a unei simple verificări de activitate. În fine, când a schimbat procedurile de evaluare și demitere a șefilor de agenții, inclusiv cea energetică.

Pentru Vladislav Gribincea, director al Centrului de Resurse Juridice, reacția vehementă pe care a reușit să și-o atragă PAS, chiar și fiind la început de guvernare, demonstrează un singur lucru:

„Pentru o administrare bună, orice guvernare are nevoie de oameni competenți și onești. Este cert că actuala guvernare nu are suficienți oameni competenți și onești pentru a fi puși în funcții importante. Cea mai bună soluție pentru a atrage oamenii aceștia în funcțiile publice sunt concursurile organizate pe bune. Fără aceste concursuri, eu cred că greutățile cu care se confruntă actuala guvernare abia vor începe. Și a doua chestiune: eu totuși aș vrea ca guvernarea să acrediteze principiul de meritocrație, adică, ca cel mai bun ia funcția în stat, nu cel mai aproape de politică. Pentru că această politizare a numirilor înseamnă că aparatul de stat este extrem de slab și că fiecare guvernare nouă va veni doar ca să schimbe tot ce s-a creat de precedenta guvernare și încă doi ani se va sta pe loc din cauza perturbărilor din aparatul administrativ.”

Un element cheie în eșafodajul cu care noua guvernare își apără tactica de a-și asuma politic noile destituiri și numiri este că, în virtutea unui sprijin popular fără precedent din alegerile trecute, formațiunea s-ar considera mandatată să remanieze rapid instituții ineficiente, „fără a se crampona de proceduri”, așa cum a spus actualul lider al PAS, Igor Grosu. Președinta Maia Sandu, la rândul ei, a susținut prin declarații la scenă deschisă această abordare, iar Sergiu Litvinenco, ministrul PAS al justiției, a spus că îi rămân pe plac concursurile, însă platforma parlamentară nu e locul potrivit pentru așa ceva. În plus, a explicat la un moment dat Olesea Stamate, șefa de comisie juridică din legislativ, deținând o majoritate confortabilă, PAS oricum are un rol decisiv în anumite avansări, prin urmare acolo concursurile își pierd relevanța – explicație cu care este de acord și analistul Victor Ciobanu:

„Tentativa anterioară a guvernării comune a socialiștilor în bloc cu ACUM a demonstrat faptul că concursurile nu sunt eficiente și perioada aceasta de tranziție de la stat capturat la un stat normal, un stat de drept spre care tindem trebuie să se facă prin anumite asumări de responsabilitate. Iată că văd că PAS a înțeles acest lucru, a tras concluzii din eșecurile anterioare și vrea să meargă în forță prin anumite chiar asumări la numiri, renunțând la concursuri și forțând, într-un fel, ritmul acestor reforme.””

Igor Boțan, pe de altă parte, observatorul care critică de la bun început maniera în care se produc remanierile de acum în instituțiile de drept și de reglementare, propune PAS-ului o altă cale: să se înarmeze cu o hotărâre anterioară a Curții Constituționale, ce delimitase clar instituțiile în care se admit numiri politice și pe cele în care acestea ar fi total contraindicate:

„Există hotărârea Curții Constituționale din decembrie 2010 care face separație între instituțiile politice și instituțiile de interes public deosebit. Acea hotărâre e bazată pe jurisprudența CEDO, deci existau așteptări să fie implementată. Dar PAS ne spune: nu acum, pentru că e momentul oportun pentru așa-zisa mare curățenie, după care va veni timpul când PAS va reveni la acea hotărâre a CC și într-o atmosferă de post-curățenie se va reveni la numirile pe criterii de meritocrație – este un lucru asumat de către PAS și orice critică din afară se ciocnește de această poziție. ”

Criticile de acum, în legătură cu o funcție aparent cu mize mai reduse, cea de avocat al poporului, și în care numirea s-a produs urmare a unui concurs în parlament, s-au întețit după ce parlamentarii puterii au sprijinit prin vot unanim joi, în plen, o avocată căreia, deși nu ar avea vreo problemă de reputație, i s-a reproșat totuși că ar fi ajuns în funcție doar pentru că anterior a apărat-o în sala de judecată pe președinta Sandu. Un alt candidat, despre care unii cred că ar fi fost mai bun, nu a acumulat nici un vot de la majoritari. S-a considerat așadar, că concursul a fost mimat. Și s-a invocat servilismul PAS față de președintă, lucru care descurajează, au spus criticii, promovările meritocratice.