Portalul ANTICORUPȚIE a investigat activitatea procurorului Mirandolina Suşiţcaia, cea care a dispus scoaterea de sub urmărire penală a judecătorilor moldoveni implicați în Laundromatul rusesc și a raportat superiorilor că nu există probe în dosarul respectiv. Procurora s-a eschivat să pună la dispoziția Comisiei parlamentare de anchetă privind spălătoria rusească informații despre Laundromat. Portalul amintește că judecătorii moldoveni au avut un rol important în schema spălătoriei rusești – și anume cel de legalizare a banilor, pronunțând, la solicitarea unui lanț de companii off-shore, peste 50 de ordonanțe judecătorești privind încasarea în mod solidar a unor datorii fictive, în sumă totală de peste 22 de miliarde USD. De cele mai multe ori, deciziile au fost luate în baza unor copii de pe pretinse documente care confirmau datoriile, iar pe post de debitori apăreau oameni care duceau un mod de viață mai mult decât modest, unii chiar fără loc de muncă și de trai.
Autoritățile de la Chișinău ar trebuie să facă ceva în privința echipei FC Sheriff, care este lăsată să joace în campionatul intern și să reprezinte R. Moldova pe arena internațională, scrie într-un editorial pentru CONTRIBUTORS analistul politic de la București, Sorin Ioniță. În opinia sa, faptul că în ultimii 30 de ani nu s-a întreprins nimic în această direcție a contribuit la întărirea regimului separatist de la Tiraspol, și nu la apropierea celor două maluri ale Nistrului. „Echipa holdingului de firme condus de oligarhii Guşan şi Kazmalî, foști ofițeri KGB, adică osatura economică a regimului separatist de la Tiraspol, a bătut ieri pe Real Madrid chiar pe „Santiago Bernabeu” cu 2-1, deci a șocat Europa și a umplut de mândrie inimile moldovenilor. O mândrie unică în bizareria ei, pentru că doar în Moldova șefilor unui regim politic separatist, care fac pipi cu boltă pe țară pe care n-o recunosc, li se permite să reprezinte totuși țara respectivă în Champions League. Altfel n-ar putea ajunge acolo oficial. După victorii, în toate mesajele lor publice (în rusă) vorbesc doar de Tiraspol și „republica nistreană”, nu de R. Moldova”, observă expertul.
DEUTSCHE WELLE oferă o „Viziune de la Chișinău asupra proceselor politice din Germania”, în legătură cu vizita în R.Moldova a președintelui Frank-Walter Steinmeier. „Puțini la Chișinău știu ce forță politică a reprezentat Angela Merkel pe parcursul mandatelor de cancelar, dar majoritatea o percep ca pe unul dintre cei mai sinceri prieteni ai Republicii Moldova, datorită căruia moldovenii circulă astăzi liber în întreaga lume”, notează autorul relatării, Vitalie Călugăreanu. El este de părere că Chișinăul vrea o Germanie care să contrabalanseze negocierile cu Rusia, nu un mediator. „În perioada 2016-2018, Germania a încercat o negociere cu Rusia pe subiectul conflictului transnistrean în cadrul dialogului privind arhitectura securității în Europa. La Chișinău, Berlinul a fost criticată dur pentru felul în care aceste negocieri au ieșit la suprafață. Scopul Republicii Moldova la negocierile în problema transnistreană este restabilirea controlului administrativ și politic asupra regiunii din stânga Nistrului, iar o soluție, în viziunea Chișinăului, ar însemna o Moldovă reunită care să posede libertatea și capacitatea de a continua cursul integrării europene. Germania a testat însă „soluții realiste de consens”, care ar fi acceptate și de Rusia”, argumentează corespondentul Deutsche Welle.
Agenția de presă IPN rezumă un interviu oferit de prim-ministra Natalia Gavrilița publicației EUobserver, în timpul vizitei sale la Bruxelles, unde vorbește cu mai multă însuflețire despre combaterea corupției decât despre extinderea UE. Țara ei nu a fost niciodată invitată să se alăture Europei, așa cum s-a întâmplat cu România vecină și cu statele din Balcanii de Vest, notează portalul european. Întrebată de EUobserver dacă moldovenii înțeleg politica de extindere a UE, Gavrilița a replicat: „Oamenii înțeleg că șiruri de guverne în Moldova au mințit, au furat, au irosit timpul în loc de reforme”. La întrebarea dacă UE ar trebui să trimită mai multe mesaje pozitive de extindere în regiune, Gavrilița și-a manifestat interesul pentru ajutorul european vizavi de „fugarii internaționali” ai Moldovei. „Multe dintre persoanele implicate în scandalul bancar, în spălătoria rusă, sunt în străinătate și avem cu adevărat nevoie de sprijin internațional pentru a ajunge la ele”, a spus ea. „De exemplu, domnul Platon este la Londra, domnul Șor este în Israel. Domnul Plahotniuc, nu știm sigur, dar credem că este în Cipru. Au proprietăți, conturi în Europa”, a spus Gavrilița. Readucerea lor în țară „face parte, de asemenea, din construirea încrederii în stat (...) pentru a ne asigura că acești oameni nu au luat calea vieții europene după ce au furat poporul moldovenesc”, a adăugat ea.
„Un moldovean cu afaceri în SUA a cumpărat o clădire cât Parlamentul în centrul Chișinăului”, titreazăMOLD STREET, cu referire la una dintre cele mai mari clădiri nefinisate din centrul capitalei, construită de o companie a miliardarului Anatolie Stati și care a fost vândută în cadrul unei licitații cu câteva necunoscute. Este vorba despre blocul cu nouă etaje de pe bulevardul Ștefan cel Mare 150, amplasat chiar vizavi de grădina publică Ștefan cel Mare. Construcția acestuia a început încă în 2010 și, după o schimbare de proprietar, în 2016, a fost preluată de Moldindconbank pentru neachitarea creditelor. Noul proprietar este Nova Lines Inc, o companie IT locală, care are unic asociat pe Mihai Sava, menționează portalul.
Invitat într-o emisiune la N4, fostul vicepreședinte al Parlamentului, Alexandr Slusari, s-a arătat convins că partidul său, Platforma DA, va reveni în forță în politică în următorii câțiva ani. „Voi face tot posibilul ca Platforma DA să aibă rezultate cât mai bune și frumoase. Noi avem potențial, avem echipă la nivel central, avem echipă la nivel teritorial. Desigur, depinde de noi, trebuie să însușim lecțiile, să nu mai facem greșeli, să ne poziționăm corect. Nu ne va fi ușor. Eu înțeleg toate aceste urcușuri și coborâșuri, înțeleg cum funcționează sistema politică în Republica Moldova, dar în mare parte depinde de noi ”, spune Slusari. De asemenea, el nu ezită să insinueze că, după ce a pierdut poziția de partid parlamentar, actuala guvernare PAS ar fi atras de partea sa mai mulți primari care erau altădată ai Platformei DA.
NEWSMAKER se referă la un comunicat al Ministerul Educației și Cercetării prin care anunță că nu a fost confirmat niciun caz de demisie a cadrelor didactice ca urmare a deciziilor Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică privind testarea din cont propriu a cadrelor didactice nevaccinate, contrar unor date vehiculate anterior de sindicate. Ministerul a verificat datele prezentate de către Federația Sindicală a Educației și Științei într-un comunicat din 23 septembrie, în care se relata despre 32 de cazuri de demisie a angajaților din sistemul educațional din patru raioane: Hâncești, Glodeni, Căușeni și Ștefan Vodă. În urma verificărilor, ministerul a deplâns ceea ce a numit un act de „dezinformare”.
NOI.MD preia opinia corespondentului TASS la Chișinău, Valeri Demidețki, potrivit căruia jucătorii FC Sheriff „au făcut ceea ce nu au putut sau nu au dorit să facă politicienii din R.Moldova – să rezolve problema transnistreană, chiar și la nivel de fotbal”. „Spre încântarea fanilor, echipa din republica autoproclamată, care domină campionatul Moldovei de două decenii, a făcut o minune și în domeniul integrării europene, despre care politicienii de la Chișinău vorbesc atât de mult și fără rezultate. Inițial ei au ajuns în liga superioară a fotbalului continental și apoi i-au învins pe giganții ei în primele două meciuri”, afirmă ironic jurnalistul. „Să nu uităm că, până recent, selecționata Moldovei a găzduit oaspeții pe stadionul Sheriff, deoarece pe Stadionul Republican de la Chișinău, construit din inițiativa lui Leonid Brejnev, pășteau capre și dormeau oamenii fără adăpost. Iar acum acesta a fost vândut americanilor”, nu a scăpat prilejul să mai remarce corespondentul agenției oficiale ruse.
SĂNĂTATE INFO titrează: „Mii de doze de vaccin împotriva Covid-19 expiră într-o lună și pot să nu mai fie administrate”. Portalul a aflat de la reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Sănătate Publică că 10 mii de doze de vaccin AstraZeneca expiră până la 31 octombrie 2021. Citat de portal, epidemiologul Veaceslav Guțu a declarat că există riscul ca acestea să nu fie folosite în totalitate, însă speră ca odată cu începerea Campaniei de informare și mobilizare a studenților și tinerilor din Moldova - „Pune umărul, vaccinează-te!”, numărul oamenilor care vor dori să se vaccineze va crește. Pe de altă parte, la o ceremonie de primire a unui lot de 70 de mii de doze de vaccin Sinovac, cu titlu de donație din partea Turciei, ministra Sănătății Ala Nemerenco a spus jurnaliștilor că o mie de doze de vaccin Pfizer ar expira în luna octombrie, iar 20 de doze de vaccin au fost deja trimise la rebut.
ZIARUL NAȚIONAL preia un articol publicat de portalul românesc PressHub.ro, potrivit căruia „desantul AUR peste Prut”, în contextul alegerilor din 11 iulie din R.Moldova, n-ar fi fost unul pur întâmplător. „Sperând că va reuși să acceadă în Parlamentul de la Chișinău cu măcar 1-2 deputați, partidul AUR a acționat (in)conștient în favoarea partidei pro-Kremlin și a lui Plahotniuc. Aceasta din urmă era reprezentată în teren de Blocul comunist-socialist, Partidul Șor și alte partide-satelit (spoiler) care gravitau în jurul lor pentru a deruta și mai mult electoratul”, scriu jurnaliștii de la București. În România, potrivit autorilor, lucrurile sunt deja mult mai clare: AUR este un partid extremist cu o ideologie confuză, între conservatorism și naționalism agresiv, și promotor al teoriilor conspirațiilor și dezinformărilor de orice fel. „Dacă în România acest nivel de registru al discursului public a prins la anumite segmente din electorat, dat fiind contextul pandemiei, în R.Moldova notorietatea liderilor AUR era de 0,1%, sub cea a controversatului afacerist Veaceslav Platon – unul din arhitecții prăbușirii sistemului bancar de la Chișinău”, accentuează autorii articolului.
