Un recent studiu realizat de PNUD Moldova arată că pandemia COVID-19 a afectat inegal femeile și bărbații. 60 la sută din persoanele care și-au pierdut locurile de muncă din cauza epidemiei sunt femei. Într-o situație și mai complicată s-au pomenit femeile antreprenoare care, pe de o parte, au trebuit să-și mențină business-ul pe linia de plutire, pe de altă parte, să facă față treburilor casnice și copiilor ce nu puteau frecventa școala sau grădinița din cauza restricțiilor. Cu ce provocări se confruntă femeile antreprenoare, inclusiv în stânga Nistrului, și ce soluții au la îndemână, a căutat să afle Diana Răileanu.
Your browser doesn’t support HTML5
Cum le-a afectat pandemia COVID pe femeile din R.Moldova
Marina Tabuncic din satul Ustia, Dubăsari, de câțiva ani gestionează atelierul de croitorie din localitate. Clienții atelierului sunt companiile ce au nevoie de echipamente de protecție sau uniforme pentru angajați. Astăzi oferă locuri de muncă la aproape douăzeci de femei. Ea recunoaște că pandemia de COVID-19 i-a zdruncinat afacerea. Cu sprijin extern a reușit să o mențină însă linia de plutire. Altfel spus, din banii contribuabililor din Suedia și Marea Britanie, prin intermediul proiectului „Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade), Marina și-a diversificat oferta pentru clienți: pe lângă uniforme, în prezent confecționează și haine pentru copiii. În plus, produsele atelierului său pot fi găsite și online:
„Desigur că pandemia a fost ca un „stop” pentru multe dintre întreprinderi. La fel și pentru noi a fost și încă mai este o perioadă foarte grea. Toate doamnele angajate la noi sunt din satul Ustia, raionul Dubăsari. Dacă e să vorbim despre forța de muncă, este un moment foarte sensibil, deoarece este foarte complicat să găsești personal calificat, mai ales în zonele rurale, dar majoritatea dintre angajatele noastre s-au perfecționat în momentul în care au fost deja angajate la întreprindere.”
Cele mai multe femei antreprenoare au trebuit să lucreze în pandemie „cât pentru patru”, susține Ina Picul, din Tiraspol. În 2019 a deschis alături de soțul său o brutărie. Afacerea era una prosperă, iar soții coceau pâine pentru mai multe localități. Din cauza restricțiilor impuse de pandemie au fost nevoiți să-și ia o pauză. În primăvara acestui an au încercat să reanimeze brutăria, însă vânzările erau mult prea modeste. Soții Picul au decis să lichideze afacerea, iar Ina s-a văzut nevoită să plece la munci agricole în Marea Britanie. Întâmplarea a făcut ca în una dintre seri, după o zi istovitoare în câmp, Ina să vadă anunțul că PNUD Moldova oferă sprijin pentru noi afaceri create de femei. Atunci a decis să-și mai încerce norocul. A revenit acasă și speră în scurt timp să deschidă larg ușile unei cafenele în centrul Tiraspolului:
„În prezent avem închiriat deja spațiul pentru cafenea. Am fost ajutați să procurăm tot utilajul necesare. De asemenea, mi se oferă și sprijin în promovarea afacerii. Dacă nu ar fi fost acest sprijin cred că și astăzi aș fi lucrat peste hotare. Asemenea inițiative sunt necesare mai ales în stânga Nistrului, unde ne confruntăm cu provocări în ce privește deschiderea unei afaceri și angajarea în câmpul muncii.”
Datele PNUD Moldova arată că o treime din afacerile din R. Moldova sunt gestionate de femei. Pe lângă faptul că sunt „în minoritate”, femeile au fost și cele mai afectate de pandemia de COVID-19, constată Valentina Bodrug Lungu, președinta organizației „Gender Centru”. Or, 60 la sută din persoanele care și-au pierdut locurile de muncă din cauza epidemiei sunt femei.
„Munca domestică și de îngrijire neremunerată revine în mod disproporționat femeilor, limitându-le potențialul economic, deoarece pandemia COVID-19 afectează în plus locurile de muncă și mijloacele de trai ale femeilor. Studiile în lume, dar și în R. Moldova arată că una din provocările cu care se confruntă femeile este exact acea combinare dintre responsabilitățile profesionale și cele casnice.”
Experta Valentina Bodrug Lungu mai spune că pandemia de COVID-19 a scos în vileag faptul că, dea lungul anilor, inegalităților de gen li s-a acordat prea puțină atenție. O dovadă e criza sanitară care, deși e o problemă comună, a afectat în mod diferit femeile și bărbații.