Ștefan Roșca: „E foarte greu de atras proiecte în mediul rural, mai ales în satele mici”

În Republica Moldova sînt 898 de primării. Problema reorganizării teritoriale pentru a presta servicii publice de calitate cetățenilor revine periodic în discuție, dar nicio guvernare nu are curajul să o pună în practică. Ștefan Roșca, primarul satului Cornova, se numără printre cei 16 primari din țară, care au obținut 100% din sufragii la alegerile din 2019, el fiind unicul candidat înscris în cursa electorală. A câştigat al treilea mandat. O convorbire despre realităţile satului ce se află la cea mai mare distanţă de centrul raional Ungheni.

Valentina Ursu în dialog cu Ștefan Roșca, primarul satului Cornova

Ștefan Roșca: „Pâinea de primar, ca s-o înțeleagă fiecare cum se mănâncă și cât e de amară, trebuie să fie primar, altfel n-o gustă. La toți li se pare că este un dulap cu bani, te duci și iei bani și faci ce vrei și cum vrei. Nu este chiar așa, îi foarte greu! S-ar putea să fie ușor în cazul când în aparatele primăriilor ar fi specialiști excelenți, cu durere de inimă, cu atragere de suflet să facă ceva. Atunci ar fi mai ușor, dar până când avem ceea ce avem – eu vorbesc la general, nu vorbesc taman de primăria Cornova –, atunci ar fi mai ușor, până când avem ceea ce avem: specialiști puțini în primărie, chiar nici nu prea avem de unde-i alege, că satele îs mici, și primarul trebuie să facă toate celea. Și lumea tot așa înțelege, că în atribuțiile primarului intră totul – de la măturat în drum, de strâns gunoiul, de dus gunoiul, tot intră în atribuțiile primarului, numai nu eu.”

Europa Liberă: Ați știut că-i greu, dar nu ați renunțat și pentru a treia oară ați câștigat mandatul?

Ștefan Roșca

Ștefan Roșca: „Am știut că-i greu, îmi închipuiam că nu-i atât de ușor, dar vedeam că degradăm și degradăm, și degradăm ca sat și, lucrând la gimnaziu, am decis să candidez la funcția de primar. Am câștigat alegerile, s-au început a mișca lucrurile, au început a veni finanțările și parcă aveam și o plăcere, adică nu stau degeaba în fotoliul acesta, eu pot să arăt ceva din urma mea, n-am făcut din banii mei, dar sub conducerea noastră. Și am organizat tot înainte, înainte, că mai avem multe lucruri de făcut.”

Europa Liberă: Și ce proiecte ați reușit să implementați? Și întrebarea: e greu sau e ușor? E greu să le scrii, e greu să cauți bani, e greu să-i convingi pe donatori, e greu să-i convingi, uneori, și pe cetățeni, că mai trebuie și contribuția sătenilor? Cum se atrag proiectele, iată, aici, în mediul rural?

Ștefan Roșca: „E foarte greu de atras proiecte în mediul rural, mai ales în satele mici, dar am încercat și pe unde i-am convins, pe unde am insistat poate mai mult decât trebuie. Când am venit la funcția de primar, am început cu ferestrele peste tot locul – gimnaziu, primărie, grădiniță; peste tot locul agentul termic se ducea în vânt. Tot în timpul acesta, drumurile. Nici acum nu-s chiar strălucite, dar atunci chiar erau la un nivel de Doamne ferește. Nu am avut nici cămin cultural, și am pornit un cămin cultural – nou-nouț, cu bibliotecă, cu căldură, pentru noi foarte bun. Și-apoi am mers la un proiect mai mare – apeduct și canalizare, pe care l-am finalizat, dar mai avem oleacă de datorii de dat la antreprenori. Acestea au fost cele mai mari proiecte pe care le-am realizat.”

Europa Liberă: În valoare de?...

Ștefan Roșca: „Apeductul și canalizarea – 21 de milioane și centrul cultural – 7 milioane de lei. Acestea au fost cele mai mari proiecte.”

Europa Liberă: Dar satu-i gazificat?

Ștefan Roșca: „Nu, nu-i gazificat. Poate pe parcurs se va merge și la gazificare, dar până când încercăm să ne descurcăm așa.”

Europa Liberă: Se sugerează că ar fi bine să fie implementată și o reformă – reforma administrativ-teritorială –, dar, deocamdată, nu s-a găsit consensul, numitorul comun, pentru că chiar și din rândul administrației publice locale sunt primari care ezită să spună că e nevoie de această reformă. E nevoie de această reformă și dacă e nevoie trebuie să vină de jos în sus, de sus în jos? Și dacă e nevoie de ea, când trebuie începută?

Ștefan Roșca: „Reforma trebuia făcută încă ieri, ea trebuie făcută. Pentru Republica Moldova o să trebuiască de făcut de sus în jos, fiindcă de jos în sus n-o să se primească niciodată.”

Europa Liberă: De ce?

Ștefan Roșca: „Pentru că, bine, ies eu în fața locuitorilor satului Cornova și le spun: „Haideți să ne unim cu Bălțul”. Au să fie de acord? N-au să fie de acord. Altă primărie o să zică: „Haideți să ne unim cu Cornova”. Au să fie de acord? N-au să fie de acord. Așa-i lumea la noi, până când așa-i, ei nu vor chestiile acestea. Trebuie să fie de sus în jos, dar s-o gândească foarte bine. Eu nu cred că degrabă o să se găsească cineva să facă reforma asta, că aceștia-s, eu le zic kamikaze, trebuie să fie așa ceva, dar, dacă se găsește cineva să facă o reformă gândită, bună pentru Republica Moldova, trebuie s-o introducă în Constituție și să n-o poată schimba fără votul a 101 deputați. Altfel, vine alt partid, iar o schimbă, iar ne ducem, iar venim, iar facem, nu știu ce mai facem și nu mai înțelegem ce mai facem, dar o reformă ar trebui. Nu de asta care cu 60 de primării, de gândit o reformă, chiar și în baza legii actuale – minim 1.500 de locuitori.”

Europa Liberă: Sunt foarte multe localități care nu au 1.500 de locuitori, dar ele activează?

Ștefan Roșca: „Guvernarea las’ să hotărască, este lege, în baza legii, să facă conform legii. Și chestia asta când se face între sate, se face o comună ori acolo mai multe sate, iarăși se face cumva politic, nu știu cum să-i zicem. Noi când facem o comună, trebuie să fie o comună frumoasă, cu un centru bine amenajat, cu drumuri bune și, în același timp, nu trebuie să uităm de celelalte sate, Doamne ferește, acelea tot trebuie ținute din scurt. Eu văzusem reforma ceea a lui Eșanu, că noi trebuia să ne ducem pe la Rădeni, nu știu pe unde să ne ducem. Cu toată stima față de satul Rădeni, cum putem noi – Condrăteștiul, Năpădeniul, Cornova – să ne ducem la Rădeni? Haideți să vedem dacă putem aceste patru sate să le unim undeva la mijloc: trebuie Năpădeni – Năpădeni, trebuie Cornova – Cornova, trebuie Rădeni – Rădeni, dar să fie gândită chestia asta, astfel ca nici pe oameni să nu-i afectăm prea tare. Omul, săracul, din ’90 îi tot în reforme de acestea, că nici nu mai știe de-amu ce să mai facă, dar de gândit, se poate de gândit ca să nu afectăm nici lumea și să fie totul normal.”

Europa Liberă: Dar reforma asta, înțeleg eu, că în centrul atenției va avea cetățeanul, și serviciile publice de bună calitate trebuie să-i fie prestate anume cetățeanului?

Ștefan Roșca: „Toți vorbesc despre cetățean, dar toți uită de cetățeanul acesta, până la urmă, toți uită. Și acele primării care-s acum cu 500 de oameni, și care-s cu 4.000 de oameni, cu 6.000 de oameni, chiar cu 10.000 de oameni mai sunt primării, dacă vrem, noi prestăm servici calitative și acolo, numai să vrem. N-o să se schimbe nimic, dacă o să fie primăria de 10 oameni și serviciile au să fie zero, nu dă nimic chestia asta. În Letonia, în Pribaltica (Țările Baltice) câte primării sunt de 300-400 de oameni? Și cum trăiește lumea ceea? Trebuie să copiem, să ne uităm la oamenii ceia, cum ei trăiesc, cum fac ei acolo, cum au izbândă.”

Europa Liberă: Dar mulți primari nu ascund că anume sunt supărați că au fost excesiv politizate funcțiile și că aceste consilii raionale deseori direcționează finanțele doar pe culoare politică?

Ștefan Roșca: „Eu știu că în două mandate ale mele nu a fost așa în raionul Ungheni. Chiar în primul meu mandat a fost președinte de la PLDM și câteodată poate făceam greșeli și noi, că spuneam: „Ei, dar de ce îi dai lui acela, de ce îi dai lui acela?”. Nu sunt tot oamenii noștri? Și-apoi pe urmă a fost de la PD, Dumnezeu s-o ierte, dna Guzun, o femeie foarte bună, ne-a ajutat în toate proiectele, niciodată n-a spus că „tu ești de la PLDM ori de la PL, ori de acolo”, niciodată, dimpotrivă spunea: „Așteptați, găsim finanțe și facem, facem”. Și făcea, se ținea de cuvânt, într-adevăr. Acum de doi ani de zile n-am mai avut nicio finanțare, nimic, numai demersuri și gata.”

Europa Liberă: De ce?

Ștefan Roșca: „Nu știu care-i pricina, eu am zis că să intru la dl președinte și să-l întreb care-i pricina. Doar finanțarea nu mi-o face mie, primarului, dar i-o face satului? Sau o fi supărare că nu se votează comuniștii și socialiștii aici? Eu nu sunt vinovat, așa crede lumea, că ei n-au oameni buni, competenți, oameni de treabă în organizațiile primare, tot nu-s vinovat eu.”

Europa Liberă: Și perspectiva satului și statului cum o vedeți?

Ștefan Roșca: „Perspectiva satului, eu vreau să fii optimist, dar o văd așa, cam sumbră, în ceață. Dar poate s-a schimba, eu știu... Și nu-i departe nici statul. Noi avem un stat slab, foarte slab, nicidecum eu nu pot înțelege – ați venit la guvernare, orice guvernare, ai lucrat undeva la privat, ai sume mari de bani, ai milioane în conturi, depune sufletul pentru țara asta, pune oleacă de muncă pentru țara asta, că tu ai cu ce trăi.”

Europa Liberă: Când vă referiți la fragilitatea statului, luați în calcul și geopolitica?

Ștefan Roșca: „Și geopolitica, da. Pui mâna pe hartă și acoperi Republica Moldova. Vedeți acum geopolitica ce face, Rusia și cu America? Doamne ferește! Nu știu ce-o să mai fie. Și-s tot aceiași politicieni și la geopolitică, ei nu se gândesc la oameni. Decât să vârâți în armamentul cela atâta, faceți-vă țările voastre bogate, faceți așa ca oamenii voștri să trăiască bine, dați-le pensii, salarii și nu mai trebuie atunci tancul, că nu i-au dus cu tancul în Germania ori în Franța pe tinerii noștri, pe mamele noastre, s-au dus de bunăvoie, că acolo-i viața alta, acolo-i traiul altul. Luați și faceți aici atractiv să fie și nu mai trebuie tancul cela, că... Dar la noi geopolitica toată vremea a jucat rolul și noi suntem între ciocan și nicovală aici, chiar și cu energia, și cu gazele acum, că dacă, de exemplu, din ‘90 încoace se dădea frâu liber la baterii solare, la alternativă, da, poate nu acopeream, dar era cât de cât. Ea și acum vine greu, până să le dea voie la băieții aceștia cu energia să pună, îți ies ochii din cap și-ți trece gustul să mai faci orice.”

Europa Liberă: Și calea corectă, drumul corect, direcția corectă pe care să se îndrepte Republica Moldova după 30 de ani de independență e clară?

Ștefan Roșca: „Cred că nici guvernanții nu știu ce vor ei încă.”

Europa Liberă: Dar ce vor cetățenii?

Ștefan Roșca: „Cetățeanul vrea să trăiască mai bine, cetățeanul vrea să aibă încredere în ziua de mâine.”

Europa Liberă: Și el știe care-i drumul corect?

Ștefan Roșca: „Majoritatea știu, o altă parte umblă așa, după apă – „Azi mi-au dat 100 de lei, mâine o să-mi dea 100 de lei, poimâine o să mai vină Marina și o să-mi spună că-mi mai dă niște găluște acolo și o să zic că-i bine”. Trebuie să fim stabili și să ținem un drum înainte corect. De ce ne ferim noi de pe asfalt pe drumul ce trece prin băltoace? E mai bine pe acolo, că o să-mi dea 100 de lei, dar nu mai bine merg eu pe asfalt? Și iarăși, oamenii câteodată și noi, primarii, îi duc așa, îi vând, îi folosesc pe moment. Și ei nu-s vinovați, săracii, că ei nu pot toți să judece într-același pas, pe om trebuie să-l convingi, să-i spui că-i corect, că nu-i corect așa, că altfel el nu te înțelege. Iaca, noi, ca primari trebuie să ne coborâm la toate nivelurile, noi trebuie să recunoaștem că oamenii sunt de diferite niveluri, poate să fie om deștept, cu universitate, dar el are alt nivel al lui de gândire, noi trebuie să-l convingem.”

Europa Liberă: Și această dispută – mai aproape de Est sau de Vest –, cine o decide?

Ștefan Roșca: „Trebuie s-o decidă politicienii noștri și noi să mergem după dânșii, să nu ne fie rușine, dar noi avem 30 de ani de independență și dacă ne uităm acolo sus și-i luăm la răscolit pe toți, ei nu s-au mai schimbat: dacă s-a dus tata, a venit fiica, dacă s-a dus feciorul, a venit bunelul și tot așa mai departe, pe cerc. Poate și nu-i rău, poate ar fi bine, dacă s-ar vedea rezultate bune, dar, cu părere de rău, rezultatele-s așa, mai modeste.”

Europa Liberă: Dar cetățeanului îi este clar care sunt beneficiile dacă țara lui se apropie de Est sau de Vest?

Ștefan Roșca: „La majoritatea, da. Și iarăși, cum am spus mai înainte, noi trebuie să-i convingem și să le demonstrăm, să le spunem, eu de multe ori folosesc cuvintele acestea: „Uite, bine, îs de acord, care zice că rușii, rușii, bine, îs de acord, îi țară bogată, țară puternică, nicio problemă, rușii au fost 70 de ani, de ce noi în Cornova umblam prin glod până la genunchi, de ce n-am avut cămin cultural, de n-am avut grădiniță modernă? De ce? De ce? De ce?... De ce trebuie să vină românii să ne facă reparație în grădiniță? De ce ei au venit? Pentru că oamenii ceia vor să ne ajute! Dar ajuți o dată, de două ori, de zece, dar dacă nu vrei să dai înainte și tu, ei au să zică: „Măi, ei nu vor. De ce ne chinuim noi degeaba, că ei nu vor?”. Și așa-l convingi pe om, cu argumente, că: „Ia uitați-vă ce fac oamenii iștia și ce au făcut aceia, dacă ei au avut posibilitate”. Ei au avut posibilitate în 70 de ani să facă!”

Europa Liberă: Fără sprijinul Uniunii Europene cum ar fi arătat Moldova?

Ștefan Roșca: „Foarte rău! Fără sprijinul Uniunii Europene ar fi arătat foarte rău Republica Moldova – n-ar fi fost finanțări, n-ar fi fost reparate grădinițe, școli, n-ar fi fost făcute drumuri, aveam să stăm așa, cu drumurile celea. Cu părere de rău, guvernările aleg la licitații firme care nu pot să îndeplinească lucrările la timp și omenește, să facă drumul acela..., chiar și acesta Ungheni-Chișinău se face de 7-8 ani de zile. Câteodată mă mai supăr, dar vreau să fiu optimist, vreau să cred că au să crească satele, că o să se dezvolte Republica Moldova, că o să se întoarcă lumea înapoi, că o să avem guvernări foarte bune. Eu sper și

asta guvernare să fie foarte bună, eu niciodată nu m-am gândit la aceste 100 de zile, acesta nu-i termen, pentru că știu pe exemplul meu de primar. Când am venit, eu aveam 468 de mii datorii și nimeni nu voia să-mi dea un cui. Și cum poți să faci tu într-o 100 de zile chestia aceasta? Da, în timp, câte puțin, deodată am avut 100 de mii sold, pe urmă – 200 de mii sold, că am început a economisi, chestii... Iaca, aici cu soldul, iarăși este o treabă, că noi vrem să facem economii pe parcursul anului bugetar ca să grămădim bani de anul acesta și cu cei pe care-i adunăm la anul viitor să facem o lucrare mai mare, iar guvernarea ni-i ia. Iată, acum am avut 119 mii la grădiniță, ni i-au luat. Mă gândeam să fac ceva din banii iștia, gata, ni i-au luat, că a trebuit să-i cheltuim, ne pune cu de-a sila să-i cheltuim. Eu îndeobște aș fi de părerea că și Codul electoral să-l modifice și să treacă la 6 ani: 6 ani – primar, 6 ani – președinte, 6 ani – parlament. Țara-i mică și-s alegeri după alegeri, și alegerile acestea care se fac anticipate, care, iată, Doamne ferește, a decedat primarul ori și-a dat demisia, puneți viceprimarul sau pe altcineva și lasă să ducă până la capăt mandatul și să nu facă la 2 ani alegeri, la 2 ani alegeri... Aceștia-s bani mulți cheltuiți, nu-s jucării. Și ar reuși să facă, dacă nu ar face, sunt alte moduri de scăpat de guvernări și s-ar economisi o grămadă de bani. Președintele eu cred că era bine să-l lase să se aleagă cum se și alegea în parlament, că nu... Care-i chestia? Cu atribuțiile care sunt, Germania, cu 86 de milioane de locuitori are 16 miniștri; Republica Moldova, cu 2 milioane de locuitori – 16 miniștri, împreună cu guvernatorul Găgăuziei, așa-s 15 cu tot cu prim-ministrul. Nouă ne ajungeau 7-8 ministere, cu secretari de stat buni pe fiecare domeniu și să meargă înainte. Iaca, iarăși bani!”

Europa Liberă: Apropo, la capitolul descentralizare, ce le spuneți celor de la guvernare?

Ștefan Roșca: „Să facă descentralizare, dar descentralizarea într-adevăr să fie ca descentralizarea, nu s-o numească numai. Eu înțeleg de ce ei nu vor să facă descentralizare, că-i tot mai bine să te duci să te rogi. Te rogi și-apoi el poate să te pună, vezi așa, vezi așa. Am avut și de acestea în mandatele mele că ziceau: „Dar de ce mapa îi de culoarea asta?”. Și asta iarăși îi rău, că tu nu ești liber în acțiunile pe care le faci, că nu știi ce o să fie mâine – o să-ți dea/n-o să-ți dea bani, ai să poți face/n-ai să poți face. Nu vorbim de proiecte mari, eu nu pot să spun ce o să fie mâine, pentru că nu știu o să-mi dea banii ceia ori n-o să-mi dea banii ceia, o să mi-i lase, ori n-o să mi-i lase. Iaca cum, v-am spus, cu grădinița am pățit acum, 119.000 pentru primărie acolo-s bani mulți, foarte mulți. Dar de ce? Noi i-am economisit, noi ne sfădeam, adică nu ne sfădeam, discutam: „Lumina să fie stinsă la vreme, cărbunii – cernuți și puși a doua oară pe foc, să nu avem pierderi”. Asta tot s-a făcut, noi am făcut cu mâinile noastre ca să economisim niște bani și să facem ceva frumos, dar... s-au dus banii. Îs multe chestii, îi de discutat pe temele acestea, guvernanții le știu. Asta-i principalul că ei le știu și nu vor să le îndeplinească. Eu nu știu de ce-i treaba asta că nu vor să le îndeplinească. Faceți, măi, oameni buni, pentru că o să vă pomenească cineva!”