Guvernul Finlandei a decis să solicite oficial aderarea țării la Alianța Nord-Atlantică. Anunțul l-au făcut, duminică, 15 mai, premierul Sanna Marin și președintele Sauli Niinistö, în cadrul unei conferințe de presă comune la Helsinki.
Decizia nu a fost încă aprobată de parlament. Se așteaptă ca acest lucru să se întâmple în zilele următoare.
De asemenea, se așteaptă ca Suedia să solicite aderarea la NATO în viitorul apropiat.
Finlanda are statut de țară neutră încă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, menținând relații strânse atât cu URSS și apoi cu Rusia, cât și cu țările NATO. Suedia și-a menținut neutralitatea timp de peste 100 de ani, neparticipând la războaiele mondiale.
Însă liderii ambelor țări au luat în considerare aderarea la Alianța Nord-Atlantică după invazia militară a Rusiei în Ucraina, lansată în luna februarie. Potrivit sondajelor, majoritatea populației din cele două țări nordice sprijină acum aderarea la NATO.
Potrivit premierului Sanna Marin, decizia a fost luată pentru a evita amenințarea unui război cu Rusia. După invazia Rusiei în Ucraina, a subliniat Marin, a devenit imposibil să ai încredere în Moscova, astfel că Finlanda a fost nevoită să opteze pentru aderarea la NATO, pentru a-și asigura securitatea.
Președintele Finlandei l-a sunat cu o zi înainte pe președintele rus Vladimir Putin și l-a anunțat că Helsinki va depune cererea de aderare la NATO în zilele următoare. Niinistö i-a spus lui Putin că acțiunile Rusiei din ultimele luni au forțat Finlanda să acorde atenție securității sale, astfel că liderii finlandezi au decis să înceapă procesul de aderare la alianța militară.
Putin, în conversația sa cu Niinistö, a remarcat că „abandonarea politicii tradiționale de neutralitate militară ar fi o greșeală”. Președintele rus și-a exprimat încrederea că nu există amenințări la adresa securității Finlandei, a precizat Kremlinul. De asemenea, Putin l-a avertizat pe Niinistö că aderarea la NATO ar putea avea un impact negativ asupra relațiilor bilaterale.
În cadrul conferinței de presă susținută duminică la Helsinki, președintele finlandez a declarat că speră ca relațiile cu Rusia să nu devină ostile. El a adus ca exemplu Norvegia, care este membră a NATO, dar care, cel puțin până de curând, a menținut relații de cooperare cu Moscova.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat cererea liderilor finlandezi și a declarat că, în cazul în care Suedia și Finlanda vor depune cereri, acestea vor fi admise în Alianță rapid și fără probleme.
Turcia și-a exprimat îndoieli cu privire la planurile Suediei și Finlandei de a adera la NATO, afirmând că sunt necesare negocieri cu aceste țări. Cu toate acestea, majoritatea țărilor din alianță se așteaptă ca aderarea celor două țări să poată fi formalizată într-o perioadă scurtă de timp.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat joi posibila aderare a Finlandei la NATO drept o amenințare la adresa Rusiei. „O altă extindere a NATO nu face continentul nostru mai stabil și mai sigur”, a spus el.
Justificându-și invazia militară în Ucraina, autoritățile ruse au spus, între altele, că dorința Kievului de a adera la NATO amenință securitatea Rusiei.