Sovietul suprem de la Tiraspol a aprobat, într-o ședință extraordinară, vineri, 27 mai, numirea lui Aleksandr Rozenberg în fruntea executivului autoproclamatei republici transnistrene, informează agenția oficială Novosti Pridnestrovia.
Rozenberg a fost nominalizat în ajun de liderul transnistrean Vadim Kransnoselski, după ce tot joi fostul șef al executivului, Aleksandr Martînov, și-a depus demisia „din proprie inițiativă, în legătură cu trecerea la un alt loc de muncă”.
În ședința Sovietului suprem, Kransnoselski i-a mulțumit lui Martînov „pentru munca depusă” în funcția pe care a deținut-o din 2016 și l-a decorat cu „Ordinul de onoare”.
Potrivit fișei biografice, Aleksandr Rozenberg s-a născut în regiunea Vinnița din Ucraina în 1967. S-a stabilit apoi cu familia în raionul Grigoriopol, iar în anul 1994 a absolvit Institutul Agricol din Chișinău, specialitatea inginer electrician. A revenit în regiunea transnistreană, unde mai mulți ani a fost inspector în domeniul energetic. În anii 2000 a ocupat diverse funcții în administrație, fiind responsabil de standardizare, metrologie și certificare. Timp de zece ani, până în ianuarie 2022, a condus combinatul de panificație din Tiraspol. În lunile ianuarie-mai 2022 a deținut fotoliul pretinsului ministru al agriculturii și resurselor naturale din regiunea separatistă.
Miercuri 25 mai, autoritățile de la Tiraspol au redus gradul de alarmă teroristă, după ce fusese ridicat la cel mai înalt nivel, roșu, la sfârșitul lunii aprilie, ca urmare a mai multor incidente violente, neelucidate până acum. Tiraspolul a susținut atunci că unele urme „ar duce în Ucraina”. Seria de incidente a început pe 25 aprilie, readucând în discuție o posibilă implicare a enclavei separatiste din R. Moldova în războiul Rusiei contra Ucrainei.
Autoritățile ucrainene au spus că incidentele, inclusiv un atac cu aruncătoare de grenade asupra clădirii ministerului securității de la Tiraspol, ar fi fost provocări organizate de autoritățile transnistrene și serviciile secrete ruse.
Președinta Maia Sandu a declarat că incidentele ar fi fost rezultatul unor tensiuni între diferite grupări din stânga Nistrului „interesate de destabilizarea situației”.