Femeile se căsătoresc mai devreme
Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, vârsta medie la prima căsătorie este de 29 de ani pentru bărbați și 26 de ani pentru femei. Din cele peste 15.000 de căsătorii încheiate pentru prima dată anul trecut, 90% au fost înregistrate între tinerii cu vârsta între 16 și 34 de ani. Cei mai mulți bărbați care s-au însurat în 2021 au între 25 și 29 ani (43,8%), iar cele mai multe femei măritate – 20-24 ani (46,7%).
Boom matrimonial în 2021
În 2021, numărul căsătoriilor a crescut de 1,5 ori comparativ cu anul precedent. Numărul căsătoriilor la tineri a crescut brusc, cu 43,7% în cazul bărbaților și cu 44,2% în cazul femeilor.
În același timp, numărul divorțurilor printre tineri a crescut cu 10,3% comparativ cu anul 2020, în cazul bărbaților cu 7,6%, iar în cazul femeilor cu 12,4%.
Mai multe femei la facultate
În anul de studii 2021-2022, proporția femeilor în numărul total de studenți a fost de 58,8%. Datele BNS arată că procentul femeilor crește odată cu trecerea la un nivel mai înalt de studii. Astfel, femeile au constituit 69,9% din studenții studiilor superioare: 62,1% la master și de 56,7% la licență. Vârsta medie a studenților a fost de 24,1 ani, cu diferențe în funcție de sexe: 24,4 ani la femei și 23,7 ani la bărbați.
În învățământul superior, peste 41 la sută au absolvit specializările business, administrare și drept, după care a urmat domeniul educației, cu o pondere a absolvenților de 15%.
Șase din 10 tineri nu au un loc de muncă
Peste o treime din tinerii cu vârsta de 15-34 de ani, circa 244.000 de persoane, aveau un loc de muncă, 11.000 aveau statut de șomer și peste 398.000 nu erau încadrați în câmpul muncii, potrivit rezultatelor Anchetei Forței de Muncă. Din numărul celor neangajați, peste 42 % erau studenți.
Fiecare al patrulea tânăr are un loc de muncă informal
Tinerii de 15-34 ani încadrați în câmpul muncii preferă, mai degrabă, să fie salariați (80,2%) decât să aibă propria afacere (19,8%). Din totalul tinerilor care lucrează, 4,2% continuă să învețe.
Circa o pătrime din tinerii angajați (23,8%) aveau în praralel și un loc de muncă informal, iar 8,2 % lucrau fără un contract individual de muncă. Practica de angajare la negru a fost mai frecventă printre bărbați.
Fiecare a opta persoană angajată spune că și-ar dori să schimbe situația la locul actual de muncă, motivul principal de nemulțumire fiind banii.
Cei mai mulți dintre tinerii angajați au între 30 și 34 de ani - 55,1%, mult peste media totală pe țară (39,8% pentru populația de 15 ani și peste).
Rata șomajului, mai înaltă față de media pe țară
În anul 2021 rata șomajului printre tineri a fost de 4,1%, în timp ce media pe țară a constituit 3,2%. În șomaj de lungă durată (12 luni și mai mult) s-au aflat 21,1% din totalul șomerilor de 15-34 ani.
Printre tinerii șomeri, circa două treimi erau bărbați (69,1%) și mai mult de jumătate din mediul urban (52,8%).
Tinerii aleg să locuiască la orașe
Potrivit datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice, 8,3% din gospodării sunt locuite de familii tinere, cu membri în vârstă de 14-34 ani.
Gospodăriile formate doar din familii tinere care locuiau separat a fost cu 15,4 puncte procentuale mai mare la oraș în comparație cu mediul rural.
Sursele principale de venit ale tinerilor
Principalele surse de venit ale tinerilor au fost banii de la părinți (33,2%) și salariul (32,1%), fiind urmate de prestațiile sociale (9,9%), activitatea individuală agricolă (7,2%) și transferurile din afara țării (6,3%).
Pe măsura înaintării în vârstă, veniturile din partea părinților scad de la 74,6% pentru tinerii de 14-19 ani până la 4,3% pentru tinerii de 30-34 ani, pentru care mai importante au devenit salariile (55,4%).
Locul de trai este și el un factor care determină sursele de venit ale tinerilor. La orașe unde sunt disponibile mai multe locuri de muncă, activitatea salarială a fost sursa principală de venit pentru 42,2% din tinerii, în timp ce în mediul rural - pentru 22,7%. În schimb, la sate activitatea individuală agricolă a fost o sursă de venit pentru 13,1% de tineri.
Tinerii de la orașe, mulțumiți de sănătatea lor
Cea mai mare parte a tinerilor (86,3%) și-a apreciat starea de sănătate ca fiind una bună sau foarte bună, 13,1% – au declarat că au o stare de sănătate satisfăcătoare și doar 0,6% din tineri - rea sau foarte rea. Perceperea pozitivă a stării de sănătate se reduce odată cu înaintarea în vârstă, de la 92,2% în cazul tinerilor în vârstă de 14-19 ani până la 79,2% pentru cei de 30-34 ani.
Totodată, 88,4% de tineri de la oraș și-au evaluat starea de sănătate ca fiind bună sau foarte bună, comparativ cu 84,4% de tineri din mediul rural. Bărbații au fost mai critici față de starea de sănătate, declarând-o bună sau foarte bună în proporție de 85,9% față de 86,7% în cazul femeilor.