Puciul dejucat şi consecinţele pentru Germania

Săptămâna trecută au fost arestate 25 de persoane, învinuite de tentativă de răsturnare a guvernului german. Arestarea lor a declanşat o amplă dezbatere privind pericolul terorismului de dreapta şi existenţa unor circumstanţe care facilitează o lovitură de stat.

Puciul dejucat şi consecinţele pentru Germania

Presa naţionalistă a bagatelizat imediat incidentul, susţinând că acţiunea poliţiei împotriva conspiratorilor prezumtivi nu a fost nimic altceva decât un spectacol ieftin şi o manevră pentru a deturna atenţia opiniei publice de la problemele reale ale societăţii.

În numeroase articole scrise în stil pamfletar, autorii, apropiaţi scenei radicale de dreapta, au încercat să acrediteze ideea că cei arestaţi ar fi doar nişte nebuni înfierbântaţi care niciodată nu ar fi fost în stare să pună la cale un puci. În acelaşi timp, se mai spune în aceste publicaţii că, în urma percheziţiilor, la persoanele suspectate s-ar fi găsit doar o armă de vânătoare.

Măsuri preventive contra pericolului extremist

Între timp s-au aflat noi detalii legate de acţiunile şi planurile celor arestaţi care în marea lor majoritate au activiat în reţeaua mişcării care-şi spune „Reichsbürger” – „Cetăţeni ai Reichului”. Asta şi după ce luni s-au întrunit deputaţii din comisiile parlamentare de politică internă şi justiţie pentru a discuta despre cele întâmplate şi pentru a stabili măsuri de prevenire a unor acţiuni de terorism organizat de persoane radicale, active în grupările extremiste de dreapta.

Potrivit Procuraturii Generale din Germania, în vizorul autorităţilor se mai află, pe lîngă cei arestaţi, încă alte 54 de persoane, apropiate nucleului dur de conspiratori. Peste 100 de persoane ar fi fost informate asupra planului de acţiune al nucleului dur. Aceste persoane au semnat angajamente de confidenţialitate, promiţând că nu vor divulga planul de acţiune. În caz contrar, persoanele riscau să fie supuse unor sancţiuni sau chiar executate.

După puci, comandouri urmau să aresteze adversarii

Conspiratorii intenţionau să înfiinţeze 286 de brigăzi care urmau să acţioneze după ce puciul va reuşi. Brigăzile urmau să aresteze opozanţi şi să treacă la execuţii sumare.

A mai fost descoperită şi o listă nominală cu 18 politicieni şi jurnalişti, calificaţi drept „duşmani”. Lista cuprinde şi numele ministrei de externe, ecologista Annalena Baerbock, cel al şefei Partidului Social-Democrat, Saskia Esken, cel al secretarului general al social-democraţilor, Kevin Kühnert, cel al politicianului creştin-democrat Armin Laschet şi cel al preşedintelui Uniunii Creştin-Democrate, Friedrich Merz.

După toate aceste dezvăluiri, ministra de interne Nancy Faeser vorbea despre „un pericol real şi serios”. Ea s-a pronunţat şi pentru o înăsprire a legislaţiei privind permisele de port-arm.

Ziarul „Die Welt“ a relatat că în cursul descinderilor, poliţia a confiscat 93 de arme de foc. Au mai fost confiscate şi cuţite şi 200 de arme care s-au aflat legal în magazinul unui comerciant, arestat şi el pentru că activa în grupul conspiratorilor.

Partidul Liberal s-a pronunţat împotriva înăspririi legislaţiei care reglementează dreptul la posesia unor arme.

Creştin-democraţii, care constituie cel mai important partid de opoziţie, susţin linia dură a social-democraţilor, afirmând că ei sprijină toate demersurile care garantează siguranţa ţării şi care contribuie la contracararea unor acţiuni de subminare a statului de drept.

Măsuri preventive şi necesare

Roderich Kiesewetter, deputat creştin-social în Bundestag şi vicepreşedinte al comisiei parlamentare de control al serviciilor secrete (Parlamentarische Kontrollgremiums - PKGr) a lăudat activitatea serviciilor. Într-un interviu, el a evidenţiat faptul că „statul a acţionat corect” şi a luat, din timp, „măsurile preventive necesare.” Tot el a avertizat faţă de tendinţele de bagatelizare a aşa numiţilor Cetăţeni ai Reichului (Reichsbürger), arătând că în ultimii doi ani, numerul acestora a crescut de la 18.000, la 23.000.

Potrivit Raportului anual al Serviciului de Informaţii Interne (Verfassungsschutz), în anul 2021 s-a remarcat un fenomen de radicalizare al membrilor acestei mişcări eterogene. În raportul amintit se vorbeşte despre un nucleu extremist de peste 2.000 de persoane care nu ar ezita să treacă la acţiuni violente.