Danemarca vrea să recruteze femeile în armată

„Nu ne rearmăm pentru că vrem război. O facem pentru că vrem să-l evităm”, a declarat premiera Danemarcei, Mette Frederiksen. Proiectul de lege va trebui dezbătut de partidele din parlamentul danez.

În sistemul actual, oricare dintre bărbații din Danemarca ar putea fi chemați la armată printr-un sistem de loterie, iar femeile se pot înscrie voluntar. În 2023, un sfert dintre recruții din Danemarca erau femei.

Guvernul de la Copenhaga vrea să promoveze „egalitatea deplină a sexelor”, a declarat Frederiksen. Serviciul militar va fi și prelungit la 11 luni, față de 4 luni până acum.

Armata Danemarcei se modernizează și crește, pe fondul amenințării Rusiei. Deși țara este membru fondator NATO, nu a trecut încă de pragul de 2% din PIB pe care alianța le cere membrilor să-i cheltuiască pe apărare.

„Forțele armate ale Europei, mai ales cele în apropierea graniței cu Rusia, realizează acum că nu au suficienți oameni”, explică profesorul de științe politice Vincenzo Bove, de la Universitatea Warwick, pentru Euronews. El critică programele scurte de instrucție propuse de țările europene, spunând că nu este suficient timp ca recruții să învețe să salute corect, cu atât mai puțin să stăpânească bazele războiului.

Soldatele Europei

Singurele două țări europene care recrutează femei sunt Suedia și Norvegia. În alt țări, ele se pot înscrie în regim voluntar.

Letonia a acceptat, în 2023, primele recrute, și vrea ca până în 2026 un sfert din forțele armate să fie femei. În iulie anul trecut, țara baltică a instaurat serviciul militar obligatoriu pentru bărbați.

Lituania dezbate și ea instaurarea recrutării militare universale pentru bărbați, care să fie urmată de recrutarea femeilor. În armata Lituaniei ar putea fi chemați chiar și cei din diaspora.

Singurele țări UE cu serviciu militar obligatoriu pentru bărbați sunt Grecia și Cipru (din pricina apropierii de Turcia), Austria, Finlanda și Estonia.

În Germania și Marea Britanie, se vorbește despre reinstaurarea serviciului militar obligatoriu, iar România a propus recent un proiect de lege care ar crea un stagiu militar voluntar de patru luni pentru tinerii între 18 și 35 de ani. Tot ministerul Apărării din România a scos la concurs peste 5.000 de posturi de soldați profesioniști.

Singura țară europeană în care femeile care se înscriu în armată voluntar beneficiază de tratament special este Estonia. Femeile estoniene care se răzgândesc pot părăsi serviciul militar în primele trei luni, fără consecințe.

Norvegia are o loterie de conscripție care nu ține de gen, dar ia în considerare motivația tinerilor. Acest sistem ajunge să includă mai multe femei decât unul bazat pe voluntariat, arată studiile. Odată ce prezența femeilor în armată este deja mare, voluntarele se simt și ele mai încurajate să aplice: aceasta este situația în Suedia, țară în care multe femei sunt în armată și în care un sfert din noii voluntari sunt femei.

În Norvegia și Suedia, toți soldații - indiferent de gen - stau în dormitoare mixte pe parcursul perioadei de conscripție. Pentru femei, acest fapt duce la o confruntare dificilă cu normele de masculinitate și imaturitate ale bărbaților. În schimb, acest amestec are un efect pozitiv asupra bărbaților, care ajung să privească mai flexibil rolurile de gen și să aibă o atitudine mai pozitivă pe tema participării femeilor în armată și a egalității de gen în societate.

Ucrainencele luptă cot la cot cu bărbații

Ucraina, țară în care este în vigoare mobilizarea generală (cu unele excepții), nu există deocamdată legi care să mobilizeze și femeile la război. Bărbații între 18 și 60 de ani nu pot părăsi țara și ar putea fi chemați la armată în orice moment, dar sunt încurajați să aplice pentru posturi anume în armată, mai ales dacă au pregătire specială: doctori, ingineri, electricieni, bucătari.

Noua lege a recrutării, prezentată în ianuarie de oficialii de la Kiev pentru a aduce numărul de 450.000 de noi recruți propuși de președinte, nu menționează femeile. Legea presupune o perioadă fixă de 36 de luni după care un soldat poate fi demobilizat.

La începutul lunii martie, președintele Volodimir Zelenski a semnat un decret prin care soldații care luptă pe front de dinaintea invaziei din 24 februarie 2022 vor deveni rezerviști și se vor putea odihni după mai mult de doi ani pe front.

„Nu cred că ar trebui să fie vorba despre gen pe câmpul de luptă, ci despre țara noastră. Când sunt în luptă nu mai sunt Olga, sunt un patriot”, explică Olga Vesnianka, soldată în armata ucraineană. Ea este una din cele peste 50.000 de ucrainence care s-au oferit să lupte pe front.