Legea prevede ca organizațiile neguvernamentale și mass media finanțate din străinătate în proporție de cel puțin 20% să se înregistreze la poliție ca „servind intereselor unei puteri străine”. În caz contrar, amenzile ajung la peste 25.000 de lari (în jur de 9.000 de dolari SUA).
Președinta Georgiei, Salome Zurabișvili, s-a opus prin veto acestei legi, dar majoritatea parlamentară a dispus de suficiente voturi pentru a trece peste acest obstacol procedural.
„Emoțiile s-au calmat și mulți dintre cetățenii care s-au alăturat protestului opoziției radicale au văzut deja că, de fapt, legea transparenței va crește responsabilitatea și răspunderea organizațiilor neguvernamentale și a finanțatorilor acestora, va îmbunătăți sistemul politic, va slăbi dezinformarea, va reduce radicalismul și polarizarea", a declarat Papuașvili luni, în timp ce anunța promulgarea legii în cadrul unui briefing în Parlament.
Cercetări anterioare au relevat că organizațiile societății civile georgiene obțineau aproximativ 95% din finanțare din străinătate și că în mod frecvent aceasta dura „doar un proiect sau două”, potrivit serviciului georgian al Europei Libere.
Criticii legii susțin că aceasta va face Georgia mai vulnerabilă în fața influenței ruse, într-o vreme când partidul de guvernământ „Visul Georgian” pare să respingă reformele democratice și merge pe o cale similară Moscovei.
Your browser doesn’t support HTML5
„Mă gândeam că pot muri”. Relatările unui georgian cu cetățenie moldoveană reținut și bătut crunt în timpul protestelor de la Tbilisi
Din stradă, în instanța de judecată
În jur de 150 de ONG-uri au descris cerințele de înregistrare prevăzute de noua lege ca fiind nedrepte și „degradante” și au promis că nu se vor conforma. La 30 mai, un alt grup de ONG-uri georgiene și-au anunțat intenția de a începe procedurile de contestare a legii la Curtea Constituțională a țării, ca și depunerea unei plângeri la CtEDO.
Cu toate acestea, pentru multe dintre aceste organizații, apelul în instanțele naționale nu este văzut ca o soluție, ele fiind considerate ca fiind foarte politizate sau influențate de partidul de guvernământ.
Deși a primit statutul de țară candidată la aderare la UE în decembrie anul trecut, oficialii europeni au avertizat în repetate rânduri Georgia că adoptarea acestei legi va afecta grav parcursul ei european. Ei au spus că sunt luate în considerare „toate opțiunile” pentru a reacționa.
La rândul său, Washingtonul a anunțat sancțiuni specifice, inclusiv de viză pentru liderii politici georgieni și familiile lor, și o reevaluare a relațiilor bilaterale cu Georgia. Secretarul de stat al SUA, Anthony Blinken, a vorbit despre „subminarea democrației în Georgia”.
- Te-ar putea interesa și: Guvernul Georgiei spune că SUA îl „șantajează” impunând restricții de viză
În replică, premierul și liderul partidului de guvernământ, Irakli Kobakhidze, alături de alți aliați, au pus aceste reacții pe seama unui vag „partid global al războiului” și au anunțat la 31 mai o revizuire a relațiilor cu SUA.
Concert în susținerea celor arestați
Opozanții legii s-au adunat duminică, 2 iunie, la Tbilisi, unde a avut loc un concert sub genericul „Muzicieni georgieni pentru un viitor european”. Scopul evenimentului a fost de a exprima nemulțumirile față de noua lege și de a strânge fonduri pentru cei reținuți în timpul protestelor anterioare.
Participanți la concertul-protest de la Tbilisi împotriva „legii rusești”.
„Această unitate este calea spre victoria finală, spre viitor. Autoritățile rețin în mod ilegal tinerii care luptă pentru libertate și le aplică amenzi”, se menționa într-un clip video de promovare a evenimentului.
Sute de persoane au fost arestate în ultimele săptămâni la proteste față de reintroducerea de către partidul de la putere a acestei legi.
Totodată, Mișcarea Națională Unită, partid de opoziție din Georgia, a anunțat că la 1 iunie birourile sale din Tbilisi au fost atacate în timpul nopții de zeci de bărbați mascați, care au spart geamuri și deteriorat echipamente. Reprezentanții formațiunii susțin că pagubele au fost provocate de 30 - 40 de „titușki”, termen ce desemnează bătăușii frecvent mascați, ce apar și la proteste, hărțuind și maltratând protestatarii.
Autoritățile georgiene au declarat pentru RFE/RL că poliția investighează acest caz.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te