Într-un interviu televizat, premierul a spus că decizia Uniunii Europene de a deschide negocierile cu R. Moldova reprezintă o „inconsecvență” și denotă o „atitudine greșită față de poporul georgian”, scrie presa georgiană.
„Vedeți nedreptate, ei au deschis negocieri de aderare cu o țară membră a CSI, Moldova, care are zero pluralism politic și mediatic, cu probleme grave în ceea ce privește democrația, corupția. Și pe noi ne-au refuzat. Aceasta este o nedreptate totală”, a spus Kobakhidze.
Șeful guvernului de la Tbilisi, care recent a participat la summitul Comunității Politice Europene din Marea Britanie de pe 18 iulie, și-a exprimat însă speranța că UE va deschide totuși negocierile de aderare cu țara sa.
- Citește și: Ideea unui referendum pentru UE, discutată în Georgia și Armenia. Cu ce diferă demersul față de Moldova
Referirile la Moldova și Ucraina ale politicienilor aflați la guvernare la Tbilisi, ca la țări mai puțin pregătite decât Georgia de aderarea la UE, sunt destul de frecvente.
Prin contrast, președinta pro-occidentală Salome Zurabișvili vorbea într-un interviu de presă în februarie despre nevoia de a „reduce decalajul față de Ucraina și Moldova” în parcursul european.
Georgia a obținut statutul de țară candidată la UE în decembrie, dar nu a început încă negocierile de aderare propriu-zise, proces care ar putea dura ani de zile.
La 9 iulie, ambasadorul Uniunii Europene în Georgia, Paweł Herczyński, a anunțat că aderarea țării la blocul comunitar a fost „oprită” în mod oficial. O asemenea decizie a fost luată la summitul din 27 iunie, de rând cu înghețarea unor fonduri de 30 de milioane de euro, destinate Ministerului Apărării.
Diplomatul a descris decizia ca fiind un răspuns la adoptarea de către parlamentarii georgieni a controversatei legi a „agenților străini”, cunoscut și sub denumirea oficială de lege privind „transparența influenței străine”.
El a enumerat și alți pași luați de actuala guvernare de la Tbilisi, care în viziunea sa, sunt antidemocratici.
Partidul Visul Georgian a insistat că își menține angajamentul de a se alătura instituțiilor occidentale, iar legea a fost menită doar să sporească transparența finanțării ONG-urilor.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te