Moldova deschide cu o sută de secții de votare mai multe în străinătate, dar nu și în Rusia

Urnele dintr-o secție de votare de la alegerile locale din 2023.

Anul acesta, autoritățile moldovene vor deschide mai multe secții de votare decât pentru prezidențialele din 2020. În străinătate vor fi cu aproape 100 de secții mai multe, dar preponderent în Occident, nu și în Rusia, fapt care a nemulțumit opoziția pro-rusă.

Comisia Electorală Centrală (CEC) a transmis sâmbătă, 21 septembrie, că pentru alegerile prezidențiale și referendumul din 20 octombrie va constitui 2.221 secții de votare. Dintre acestea, în R. Moldova vor fi deschise 1.987 secții, inclusiv 30 pentru alegătorii din regiunea transnistreană. Aproximativ 10% din totalul secțiilor, anume 234, vor fi deschise în străinătate. Dintre acestea, trei secții vor procesa buletinele de vot trimise de alegători prin poștă.

La alegerile prezidențiale trecute (2020), autoritatea electorală a deschis 2.143 de secții, dintre care 42 pentru alegătorii din regiunea transnistreană și 139 – pentru cei din străinătate.

Cele 234 de secții vor fi deschise în 37 de țări. Cele mai multe în Italia – 60, în Germania – 26, în Franța – 20, iar în Marea Britanie – 17 secții de votare. În România vor fi deschise 16 secții de votare, același număr ca în Statele Unite.

În Federația Rusă, din cauza riscurilor de securitate, vor fi deschise numai cinci secții de votare (două la Moscova și câte una în orașele Sankt-Petersburg, Iaroslav și Surgut/Hantî-Mansiisk), iar în Ucraina, din cauza atacurilor rusești, numai două secții.

Numărul mic de secții de votare în Rusia a trezit nemulțumirea Partidului Socialiștilor (PSRM), condus de ex-președintele pro-rus, Igor Dodon. Pe 18 septembrie, a contestat la Curtea de Apel Chișinău decizia CEC cele cinci secții în Rusia, spunând că numărul mic al acestora limitează „nejustificat” dreptul la vot al diasporei din această țară.

Pe 21 septembrie, Curtea de Apel a respins contestația socialiștilor și a constatat că deschiderea a cinci secții este „întemeiată” pentru că acestea se află în regiuni „mai îndepărtate de zonele afectate de acțiunile militare, astfel că prezintă un risc redus pentru securitatea vieții și sănătății alegătorilor și a personalului electoral”. Hotărârea poate fi contestată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție, în cel mult trei zile.

Cetățenii moldoveni aflați în străinătate pot vota la orice secție de votare, indiferent de statutul lor pe teritoriul țării gazdă. Alegătorii aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Norvegiei, Suediei, Finlandei și Islandei vor putea utiliza, ca metodă alternativă, votul prin corespondență.

Datele CEC arată că peste 21 de mii de cetățeni moldoveni s-au înregistrat prealabil în acest an pentru a vota în afara R. Moldova la scrutinele din 20 octombrie, cei mai mulți în Rusia, Italia și Germania.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te