În urmă cu un deceniu, doi atacatori mascați, afiliați la Al-Qaeda și înarmați cu puști de asalt, au luat cu asalt birourile Charlie Hebdo și au ucis 12 persoane. Atacatorii au vrut să îl „răzbune” pe Profetul Mahomed la aproape un deceniu după ce revista franceză - în mod declarat atee, cu articole provocatoare - publicase caricaturi care îl luau peste picior pe Profet.
Omorurile au stârnit un val de simpatie națională și internațională exprimată prin sloganul „Je Suis Charlie” (Eu sunt Charlie) și au provocat o dezbatere aprinsă despre libertatea de exprimare și religie în Franța seculară. „Au fost scene pe care nu le voi uita niciodată”, a declarat fostul președinte francez Francois Hollande într-un interviu „aniversar” pentru Reuters. „A trebuit să acționăm și am făcut-o în mod responsabil, conștienți că nu s-a terminat și că vor exista și alte tragedii. Și au fost”.
Președintele actual, Emmanuel Macron și primărița Parisului, Anne Hidalgo, împreună cu Hollande, conduc omagiile postume de marți, care cuprind o ceremonie de depunere de coroane și un minut de reculegere în trei locuri din capitală.
Filiala Al-Qaeda din Yemen l-a pus pe directorul de atunci al Charlie Hebdo, Stephane Charbonnier, pe „lista celor căutați” după ce revista a publicat pentru prima dată imagini controversate cu profetul Mahomed în 2006.
Doi atacatori născuți și crescuți în Franța au luat cu asalt birourile Charlie Hebdo pe 7 ianuarie 2015, tragând focuri de armă. Ei au ucis opt membri ai echipei redacționale, inclusiv pe Charbonnier, și alte patru persoane, înainte de a fi împușcați de poliție.
Unul din multele mitinguri de solidaritate ținute în Europa și America după atacul de la Charlie Hebdo - Bruxelles, 11 mai 2015.
După doar două zile, un alt bărbat de origine franceză a ucis o polițistă și patru ostatici evrei într-un supermarket koșer dintr-o suburbie a Parisului. Și el a fost împușcat mortal de poliție.
De atunci, peste 250 de persoane au fost ucise în Franța în violențe de coloratură islamistă, scoțând la lumină dificultățile cu care se confruntă Parisul în contracararea amenințării reprezentate de militanți.
Libertatea de exprimare și islamofobia
Aniversarea a provocat o nouă reflecție în Franța cu privire la libertatea presei. Fostul președinte Hollande și-a exprimat îngrijorarea că ar exista o autocenzură în creștere, care provine din frică.
„Ar trebui, oare, să publicăm desene, să difuzăm anumite imagini sau să relatăm atunci când știm că am putea supăra anumite personalități sau comunități? Există o formă de autocenzură care a prins rădăcini”, a spus el.
Macron și Hidalgo la una din comemorările de marți de la Paris.
Charlie Hebdo a publicat o ediție specială pentru a marca aniversarea, înfățișând pe copertă un bărbat citind ziarul, așezat cu fundul pe o armă, sub sloganul: „Indestructibil!”.
„Astăzi, valorile Charlie Hebdo - cum ar fi umorul, satira, libertatea de exprimare, ecologia, secularismul, feminismul, pentru a numi doar câteva - sunt mai amenințate ca niciodată”, se arată într-un editorial.
Jurnalismul fără tabu-uri al revistei Charlie Hebdo divizează în continuare Franța. Pentru musulmanii practicanți, orice reprezentare a profetului Mahomed este o blasfemie.
Criticii revistei Charlie Hebdo o acuză că a depășit limita, trecând în islamofobie prin publicarea repetată a caricaturilor cu Profetul Mahomed. Revista neagă acest lucru și spune că ironizează toate religiile, inclusiv creștinismul.
Atacul de acum zece ani a fost comemorat și de aliații cei mai apropiați ai Franței.
„Simpatizăm cu prietenii noștri francezi astăzi, așa cum am făcut-o și atunci”, a scris cancelarul german Olaf Scholz pe X, adăugând că atacul a vizat „valorile noastre comune de libertate și democrație”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te