Practicile juridice ale UE nu admit relativizarile pe care le revendica unele cercuri din societatea moldavă în chestiunea anti-discriminare.
Legea antidiscriminare pe care, atunci cînd si-a asumat o lista de ajustari la normele europene, guvernul moldovean s-a angajat s-o adopte până în iunie 2011, genereaza tot mai multe controverse la Chişinău. Legea ar urma să interzică, printre alte forme de discriminare, şi cea pe motivul de orientare sexuală.
Oponenţii ei spun însă că este un început de incurajare fatisa a homosexualităţii cu efecte usor de prevazut, pornind de la practicile tarilor care au ajuns sa legalizeze casatorii intre persoane de acelasi sex.
Activisti ai unor organizaţii care s-au acreditat in viata publica drept militanti pentru valorile ortodoxiei protestează cu regularitate în faţa Parlamentului împotriva proiectului trimis de cabinetul de ministri pentru dezbateri in parlament. Sinodul Mitropoliei Moldovei l-a criticat deschis îndemnând statul să propună în schimb un program serios de recuperare pentru societate a homosexualilor. Iar doi dintre liderii alianţei de guvernare au declarat fara echivoc că nu vor susţine proiectul în varianta elaborata de executiv. Ceea ce l-a nemulţumit pe premierul Vlad Filat, cel care este interfata aliantei de guvernare in relatia cu partenerii europeni.
Majoritatea hărțuită de o minoritate?
Your browser doesn’t support HTML5
Majoritatea hărțuită de o minoritate?
Printre oponentii proiectului figurează şi un deputat din partidul condus de premier, si anume Valeriu Ghileţchi, care este şi episcop al Bisericii Creştine Evanghelice Baptiste:
“Din motivul că în foarte multe ţari ale UE s-a văzut că odată cu adoptarea acestei legi privind nediscriminarea în special grupurile care fac lobby pentru orientarea sexuală vin cu o agendă ulterioară. Deci legea în sine este doar un punct de pornire. Ea devine un instrument şi acest instrument este ulterior folosit. Pentru că în momentul în care reprezentanţii acestui grup vor obţine aceste garanţii, ei vor merge în instanţă ca să-şi obţină celelalte drepturi. Pentru că vor considera că sunt discriminaţi la înfiere, la înregistrarea căsătoriilor. Nu putem admite. Două drepturi nu pot fi în conflict.”
Valeriu Ghileţchi sugerează astfel că, de fapt, dintr-o extremă am putea cădea în alta, când majoritatea s-ar pomeni “hărţuită” de o minoritate. Este teza pe care a formulat-o si editorialistul Petru Bogatu, ceea ce i-a atras admiratia unor autori de comentarii pe Internet, dar minia unor forumisti care i-au adresat cuvinte de ocara.
În principiu, se examinează trei soluţii de ieşire din impas - să se renunţe la acest proiect, în condiţiile în care Constituţia deja consfinţeşte egaliatea tuturor în faţa legii, cu argumentul că nu mai este nevoie şi de alte legi care să dubleze aceată prevedere. Să se adopte o lege antidiscriminare, dar fără sintagma generatoare de disensiuni, sau să se redacteze proiectul de aşa o manieră încât masurile de excludere a discriminarii sa nu afecteze in niciun fel asemenea instituţii cum ar fi şcoală, biserica sau familia.
L-am rugat să explice ultima soluţie pe Valeriu Ghileţchi: “Acest proiect nu ţine cont de directiva UE 2000/78 a UE la care se face referire în preambulul ei. Care se referă nu doar la aspectul nediscriminării, dar face referinţă şi la anumite excepţii pentru organizaţii religioase, pentru instituţia familiei. Şi după mine, ar trebui să modificăm documentul ca el să corespundă cel puţin acestor garanţii obţinute deja în Parlamentul European.”
Pe ce cale vor merge autorităţile este greu de spus. Cert este că una dintre comisiile parlamentare, cea pentru politică externă, intentioneaza sa recomande parlamentarilor să amâne examinarea proiectului până în toamna anului 2012, cu argumentul că iunie 2011 nu este un termen impus de UE, ci pe care Moldova şi l-a asumat de bună voie, deci ar putea şi să renunţe la el.
Europarlamentara Monica Macovei a adresat recent o scrisoare parlamentarilor din Republica Moldova, îndemnându-i să adopte in termen şi fără modificări legea antidiscriminare, intrucit sintagma „orientare sexuală” nu poate fi obiectul unor negocieri cu institutiile europene. Si asta pentru ca, talmacesc expertii demersul europarlamentarei, practicile juridice ale Uniunii Europene pe care s-a angajat Moldova sa le preia, exclud ab initio orice discriminare fara sa admita relativizarile pe care le revendica unele cercuri din societatea moldoveneasca.