Productivitatea mică din agricultură care îi împiedică pe fermierii moldoveni să fie mai competitivi .
Bugetul votat astăzi de parlament prevede reducerea subvenţiilor în agricultură în jumătate faţă de anul trecut, ministerul Finanţelor spunând că vor fi finanţate în schimb tot felul de proiecte de dezvoltare. La o conferinţă a Uniunii producătorilor agricoli, Lucia Diaconu a aflat, însă, că agricultorii nu sunt deloc încântaţi de aceste planuri.
Modernizarea ramurii agricole se va împotmoli fără o susţinere pe potrivă din partea statului, consideră Mihail Pirojoc, directorul unei asociaţii de producători de la nordul republicii. O părere împărtăşită de mai mulţi agricultori cu care am stat de vorbă.
“Un caz de neînţeles din partea guvernului pentru agricultori. Noi tindem spre o agricultură performantă, dar pentru a ajunge la aşa o agricultură trebuiesc încă multe investiţii şi ca să fie investiţiile acestea ne întrunăm din nou la ajutorare. Este necesar ca agricultorii să mai fie ajutaţi timp de măcar vreo 2-3-4 ani şi după aceea se poate de cerut şi de la dînşii să-şi onoreze obligaţiunile. ”
Şi Alexei Florea din Sobozia-Cremene, Soroca: “Cu un pluguşor de acela de la bunelu nu faci nimic. Amuia trebuie agricultură performantă, să ai tehnică, să ai îngrăşăminte ca să fie roadă. Noi sîntem săraci amuia, nu ne putem dezvolta, n-avem cu ce. Producţia pe care o producem nu ajunge ca să putem intra într-o agricultură normală.”
Productivitatea mică din agricultură care îi împiedică pe fermierii moldoveni să fie mai competitivi are acelaşi leac: investiţiile. Numai că foarte puţini agricultori reuşesc să pună bani deoparte ca să îi reinvestească ori să ia împrumuturi, constată Nicolae Cotorobai de la Rezeni, Ialoveni: “Toată tehnica care este la noi astăzi ea este învechită şi nu poţi să concurezi cu producători de peste hotare care are tehnică performantă. Un singur om acolo poate să deservească 100-150 de ha, cînd la noi lucrează 20-30 de oameni pe care trebuie să-i plăteşti. Şi în rezultat costul unui kg de producţie nu poate să concureze cu costul unui kg de producţie de peste hotare.”
Dar în acelaşi timp nu toţi agricultorii sînt gata să meargă pe calea modernizării, care i-ar obliga să renunţe la unele practici cu care s-au obişnuit, adaugă producătorul de la Rezeni, cu o experienţă de 15 ani de agricultură.”Nici mentalitatea la noi încă nu este aceea fiindcă noi atîţia ani sîntem învăţaţi să lucrăm pe vechi şi încă nu avem noi acea educaţie de a creşte producţie calitativă. Sînt agenţi economici în republică dar încă lasă mult de dorit.”
Petru Caracaş, un fermier de la Grebleşti, Străşeni se arată măgulit de şansa care se întrezăreşte pentru agricultorii moldoveni să-şi scoată producţia pe piaţa europeană, dar o consideră prea îndepărtată ca s-o ia în serios. “Să fim sinceri, nu prea avem ce duce noi pe piaţa europeană la moment. Ştiţi că noi nu avem nici aceleaşi case de ambalare, ne conducem cu totul de alte standarde aşa că asta-i un lucru de perspectivă, pe viitor. La moment cred că trebuie să ne ţinem de piaţa care este şi cu ajutorul statului să înlăturăm intermediarii ca să putem cît de cît să supravieţuim şi noi.”
Modernizarea agriculturii nu mai poate fi amînată
Your browser doesn’t support HTML5
Modernizarea agriculturii nu mai poate fi amînată
Aşa sau altfel, mai mulţi producători cu care am stat de vorbă recunosc că modernizarea nu mai poate fi amînată, cu sau fără susţinere din partea statului.