Un dosar de trafic de persoane pe rol la judecătoria din Florești
La judecătoria raionului Floreşti a ajuns pe rol un dosar penal intentat încă în 2008 pentru trafic de persoane. Zeci de moldoveni din diferite raioane din zona de nord au fost duşi la munci agricole în Rusia. Angajatorul, Dumitru Bucico, le promisese că vor munci în condiţii decente şi vor primi în jur de 3 mii de lei pe lună. Numai că socoteala de acasă, cum zice proverbul, s-a dovedit a fi exagerat de optimistă, dacă nu cumva o momeală ordinară. Oamenii au fost de fapt exploataţi, muncind în condiţii inumane, şi, intr-un final, nu si-au văzut nici banii promişi. Mai întâi au muncit la curăţat pomi, apoi la prăşit, într-un kolhoz din regiunea Belgorod din Rusia.
Iată ce povesteşte unul dintre muncitori, Ion Cazacu, din satul Nicolaevka, raionul Floreşti: ”La căpşuni ne-au dus. Un rând avea vreo 500 de metri. Mergeam în genunchi o zi întreagă, o pliveam şi a doua zi mergeam şi o prăşeam. 10 lei un rând ne plătea nouă, când el lua 30 de dolari. De nevoie lucram”.
Ion Cazacu spune că toţi au muncit fără nicio zi de odihnă. Dacă se îmbolnăveau, nu primeau medicamente. După două luni, a decis să fugă, fără să mai aştepte să fie plătit pentru muncă.
Un dosar instrumentat în urmă cu doi ani
Your browser doesn’t support HTML5
Un dosar instrumentat în urmă cu doi ani
Ion Cazacu: ”Mă ameninţa cu diferite cuvinte. Nici nu m-am gandit că am să mă pornesc acasă. M-am dus să mă spăl. Am luat-o prin pădure şi am fugit de acolo. Am auzit că m-au căutat prin pădure, dar nu m-a găsit.”
Ion Cazacu a ajuns acasă, la Floreşti, într-o lună. El a trecut ilegal peste frontiera dintre Rusia şi Ucraina. În Republica Moldova a intrat de asemenea ilegal, prin regiunea transnistreană, deoarece paşaportul îi rămăsese la angajator. Ion Cazacu spune că a încercat să explice vameşilor din Ucraina că a fost de fapt traficat, dar aceştia nu l-ar fi ascultat. După Ion Cazacu, şi alţi moldoveni care munceau la Bucico au fugit şi au venit în Moldova. Astfel poliţia a aflat despre acest caz şi, la scurt timp, angajatorul Dumitru Bucico a fost dat în căutare. După 8 luni, a fost arestat, dar ulterior cercetat în stare de libertate.
De aproape doi ani dosarul este examinat de judecătoria Floreşti. Victimele spun că au obosit de procese şi nu mai speră să li se facă dreptate. Ele bănuiesc că ar exista înţelegeri între presupusul traficant şi organele de drept. De cealaltă parte, procurorii spun că o parte din martori şi victime au dispărut şi nu pot fi aduşi la procese ca să depună mărturii. De fapt, examinarea atât de îndelungată a unui dosar atât de complex este un lucru normal, spun procurorii.
Eduard Bulat: ”Depinde mult de depoziţia victimei. Traficantii de multe ori le racolează din nou pe victime, se înţeleg cu ele, le dau bani sau le promit locuri mai bune de muncă. Am interceptat convorbiri telefonice în care victima spune că mai bine iau de la tine 2000 de dolari decât să umblu prin judecată.”
În dosarul celor peste 100 de moldoveni traficaţi în regiunea Belgorod din Rusia au mai rămas de audiat 3 persoane, după care instanţa urmează să pronunţe o decizie. Dumitru Bucico nu vrea să facă declaraţii pentru presă, dar în instanţă, apărat de un avocat din Chişinău, susţine că este nevinovat. El afirmă că s-a înţeles cu muncitorii să îi plătească în funcţie de cum vor lucra şi că nu au fot plătiţi cei care nu au muncit.
Chiar dacă instanţa de la Floreşti va pronunţa o decizie în timpul apropiat, aşteptarea victimelor traficului nu se va încheia aici. Decizia va fi, cel mai probabil, atacată, aşa că până la o hotărâre finală în acest dosar ar mai putea trece câţiva ani.
Intre timp faima Moldovei de “popa tuns”, cum spun satenii, e greu de rectificat. Departamentul de Stat al SUA, menţionează, în rapoartele sale privind traficul de fiinţe umane, că factori de decizie moldoveni ar putea proteja reţele de traficanţi, însă până în prezent nicio persoană cu funcţii suspuse nu a fost condamnată pentru complicitate cu traficanţii.